Sursa foto: Pixabay
Sistemul actual de impozitare a mașinilor în România trebuie actualizat pentru a descuraja treptat deţinerea vehiculelor poluante, arată reprezentanţii unei companii de consultanţă.
Potrivit lui Dragoş Fundulea, principal Roland Berger Bucureşti, elemente alternative ce ar putea fi luate în considerare sunt : valoarea autovehiculelor, norma de poluare sau emisiile de dioxid de carbon.
În lipsa unor constrângeri cum ar fi taxarea treptată în funcţie de nivelul de poluare sau implementarea zonelor cu emisii reduse, programul Rabla Plus va deveni un factor limitativ în dezvoltarea pieţei de autovehicule electrice în România, creând o dependenţă ridicată de astfel de programe de stimulare, nesustenabile pe termen lung, arată compania de consultanţă.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“România oferă în prezent unele dintre cele mai generoase stimulente pentru achiziţionarea de vehicule electrice din Europa, în contrast cu alte ţări-cheie ale Uniunii Europene, precum Germania, Olanda, Franţa şi Suedia, care reduc sau înlătură treptat sprijinul financiar pentru achiziţia vehiculelor hibride sau electrice. Pe de altă parte, bugetul Rabla Plus, care oferă stimulente financiare pentru achiziţionarea de vehicule electrice şi hibride, aproape s-a dublat an de an şi a ajuns la 218 milioane euro în 2022. Cu toate acestea, în lipsa altor constrângeri cum ar fi taxarea treptată în funcţie de nivelul de poluare sau implementarea zonelor cu emisii reduse, programul Rabla Plus va deveni un factor limitativ în dezvoltarea pieţei de autovehicule electrice în România, creând o dependenţă ridicată de astfel de programe de stimulare, nesustenabile pe termen lung”, se precizează în documentul citat.
Potrivit acestuia, sistemul de impozitare a vehiculelor din România se bazează exclusiv pe capacitatea cilindrică a motorului, fiind acordate reduceri semnificative autovehiculelor hibride şi electrice. Cu toate acestea, nu sunt luate în considerare diferite grade de hibridizare.
Vehiculele hibride “mild” beneficiază de o reducere de 95% a impozitului, egală cu reducerea aplicată hibridelor plug-in, în timp ce vehiculele complet electrice momentan nu sunt impozitate. Acest sistem favorizează în mod disproporţionat vehiculele hibride faţă de cele complet electrice, consideră sursa.
În contrast, alte ţări europene utilizează multipli factori în calcularea impozitului, inclusiv consideraţii privind poluarea şi emisiile de gaze cu efect de seră. Un cadru de impozitare optim pentru România ar putea lua în considerare valoarea autovehiculelor, emisiile de dioxid de carbon şi norma de poluare a acestora pentru a descuraja treptat utilizarea vehiculele poluante.
Zonele cu emisii reduse încurajează de asemenea adopţia vehiculelor mai puţin poluante în mod indirect. România este în urmă în acest sens faţă de Europa de Vest. Ţări precum Franţa şi Marea Britanie au implementat multiple zone cu emisii scăzute sau emisii zero, în timp ce pe plan local nu există momentan zone clar definite în care să fie limitat accesul vehiculelor foarte poluante, subliniază consultanţii.
În 2022, în România au fost înmatriculate peste 15.000 de vehicule electrice şi hibride plug-in noi, ceea ce a reprezentat o creştere de 70% faţă de anul 2021, dintre care 75% au fost vehicule electrice. Conform Roland Berger, această creştere se datorează în special programului de sprijin Rabla Plus şi disponibilităţii mai mari a modelelor cu propulsie electrică.
Pe de altă parte, România încă se află în urma multor ţări din Europa de Vest în ceea ce priveşte adopţia mobilităţii electrice, mai precizează compania. În context, Szabolcs Nemes, partener în cadrul Roland Berger Bucureşti, consideră că, în comparaţie cu alte ţări, România oferă stimulente generoase pentru achiziţia vehiculelor electrice, însă trebuie stabilite ţinte clare de reducere a emisiilor parcului auto la nivel naţional.
Numărul locaţiilor de încărcare a crescut susţinut, cu aproximativ 300 pe an, în timp ce staţiile de încărcare rapidă (cu puteri de încărcare de minim 50kW) şi ultra-rapidă (puteri de încărcare de peste 150kW) sunt mai comune decât în trecut. Acestea au reprezentat 42% din piaţă în 2022. Majoritatea locaţiilor de încărcare operează o singură staţie, în timp ce mai puţin de 5% din totalul locaţiilor au instalate trei sau mai multe staţii de încărcare.
Aproximativ 30% din infrastructura publică de încărcare se află în zona de retail. Dealerii auto deţin a doua cea mai mare pondere în ceea ce priveşte infrastructura de încărcare rapidă, dar multe dintre acestea sunt semi-publice. Reţelele de benzinării au înregistrat cea mai mare creştere în 2022 în privinţa construirii staţiilor de încărcare electrică, cu focus pe staţiile rapide şi ultra-rapide (74% din total).