România va avea în 2025 prima autostradă care face „unirea” și prin infrastructură rutieră modernă, A7 Ploiești – Pașcani cu o lungime de 320 de kilometri urmând să fie prima șosea de viteză între două provincii românești istorice, Muntenia și Moldova. 2025 va fi, fără dubiu, un an record la capitolul inaugurări de autostrăzi și drumuri expres, cu peste 200 de kilometri, conform datelor oficiale pe care le-a centralizat Economedia.
Adevărat test pentru UMB
UMB, cel mai mare constructor de autostrăzi din România va lucra anul viitor pe 270 de kilometri de autostradă și drum expres și trebuie să termine în noiembrie 2025 secțiunile Focșani-Bacău și Bacău – Pașcani, adică 173 de kilometri din Autostrada Moldovei (n.r. nu se exclud extensii așa cum a fost cazul pe loturile Buzău – Focșani). La cei 173 de kilometri dintre Focșani și Pașcani unde UMB trebuie să tureze motoarele pentru a respecta termenul, se adaugă primii kilometri de pe Autostrada Unirii – A8, lotul PNRR Târgu Neamț – Leghin care intră efectiv în șantier (termen de execuție 24 luni), alți 10 kilometri pe Drumul Expres Brăila – Galați (inaugurare promisă și pentru 2023 și pentru 2024), unde finalizarea este așteptată pentru prima jumătate anului 2025, vor începe lucrările la/ în tuneluri pe A1 Margina – Holdea și la viaductul peste Lacul Cernica de pe Autostrada Bucureștiului A0 Nord (nu se poate lucra pe toată durata anului). UMB a primit numeroase extensii pentru cei 42 de kilometri pe Autostrada Transilvania, ultima prelungire fiind pentru toamna 2026, dar anul viitor ar putea fi deschiși și primii kilometri din PNRR pe A3 – Autostrada Transilvania.
(n.r. analiza a fost realizată pe baza estimărilor de deschidere a loturilor 2 și 3 Buzău – Focșani în noiembrie și decembrie 2024 cu câteva luni înainte de termenul inițial și parțial a lotului 4 DEx 12 Craiova – Pitești)
De asemenea, UMB va păstra o echipă pentru pasajul lotului 4 peste Autostrada A1 București – Pitești, acum de-abia la începutul lucrărilor și ar urma să înceapă lucrările la podul nou peste Siret de la Cosmești. Tot în 2025, Ministerul Transporturilor ar trebui să ia o decizie privind Centura Galați (30 km), cel mai probabil de reziliere.
Așadar, pentru UMB, provocarea anului viitor este finalizarea celor 173 de kilometri dintre Focșani – Pașcani (acum cu stadii de execuție de sub 50%) cu păstrarea resurselor și respectarea graficelor pe restul șantierelor (n.r fără a mai fi presiunea unui an electoral).
Mapa și WeBuild, primele lucrări grele în zona de munte A1 Sibiu – Pitești
În 2025, România va avea în șantier primele două loturi de autostradă efectiv în zona de munte. Asocierile Mapa-Cengiz (Turcia) și WeBuild-Tancrad (Italia-România) vor începe lucrările grele pe 67 de kilometri, loturile 2 și 3 între Boița (Sibiu) și Tigveni (Argeș). Pe lângă zecile de viaducte de munte, vor fi și cele mai grele tuneluri: Poiana (1.700 metri pe lotul WeBuild) și Câineni (1.500 metri pe lotul Mapa). Va fi o comparație tehnică foarte interesantă cu tunelul PORR de la Curtea de Argeș care se forează înainte de termen. Mapa-Cengiz nu mai are nicio lucrare majoră contractată cu CNAIR, iar pentru WeBuild finalizarea lotului 5 Pitești – Curtea de Argeș (30 km) va permite o mobilizare de resurse corespunzătoare lotului 3. Mapa nu are Autorizație de Construire (AC) completă pentru lotul 2, iar WeBuild nu are AC nici măcar parțială.
Makyol, șantier pe toate cele patru loturi ale Autostrăzii Sibiu – Făgăraș (68km)
O premieră pentru anul 2025 va fi aceea de a vedea șantiere pe toate cele patru loturi ale Autostrăzii Sibiu – Făgăraș. După modelul UMB care a contractat 10 din cele 13 loturi ale Autostrăzii Moldovei, vara viitoare ar trebui să aducă provocarea Makyol de a lucra în același timp pe toți cei 68 de kilometri de la Sibiu la Făgăraș. Tabloul de pe A13 va fi o perspectivă bună pentru ce se anunță șantierul de pe Lotul Meseș (n.r dacă se menține câștigătorul desemnat).
Nu în ultimul rând, 2025 va aduce, cu cel puțin un an întârziere față de promisiuni, legătura completă pe Autostrada Bucureștiului între A1 București – Pitești și A2 București – Constanța, implicit conexiunea pe drum de mare viteză de la Craiova la Constanța, aproape 400 de kilometri fără întrerupere, cel mai lung traseu pe drum de mare viteză din România. Rămâne de văzut decizia Ministerului Transporturilor față de Aktor, constructor (deocamdată fără certificat negativ) care nu a mai participat la licitații, dar care trebuie să termine în 2 ani tunelurile de-abia începute de pe Magistrala CFR Brașov – Sighișoara.
