Sursa foto: Pexels/Mark Stebnicki
Mai multe asociații ale fermierilor (Alianța pentru Agricultură și Cooperare formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF) vor să discute cu noul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, pentru a-i prezenta “problemele cu care se confruntă fermierii și cooperativele agricole din România.”
În primul rând, se arată într-un comunicat al fermierilor, ei vor să atragă atenția asupra prețurilor mici la care se comercializează recolta 2023 și care nu acoperă costurile investițiilor făcute. Față de anul trecut, prețurile pe piața națională sunt cu 50%, chiar 100% mai mici, în timp ce cheltuielile pentru înființarea culturilor s-au dublat, mai spune aceștia și cer o transparentizare a acestei piețe. În plus, solicită crearea unui mecanism de compensare a pierderilor suferite de fermierii români în acest an agricol.
Ei susțin că au crescut costurile producătorului agricol român cu 70% față de prețurile de dinainte de începerea războiului din Ucraina, iar fermierii sunt forțați să vândă într-o piață nereglementată, cu prețuri mai mici ca cele din 2021.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Pentru anul de recoltă 2023 cheltuielile pe ha pentru o tehnologie medie la principalele culturi sunt cuprinse între 5.000-6.500 lei/ha. Veniturile medii estimate la ora actuală sunt:
Grâu 4000 kg/ha x 0,75lei/kg= 3.000 lei/ha;
Porumb 6000 kg/ha x 0,75 lei/kg = 4.500 lei/ha;
Floarea soarelui 2000 kg/ha x1,5 lei/kg = 3.000 lei/ha;
Rapiță 1500 kg/ha x 1,7lei/kg = 2.550 lei/ha.”
Pe de altă parte, ei spu că au luat act de anunțul public al ministrului Agriculturii pentru corectarea formulei de calculare a despăgubirilor de secetă la culturile de primăvară de anul trecut. De asemenea, solicită ca sumele alocate despăgubirilor să revină la cuantumul promis fermierilor, de minim 1.000 de lei pe hectar pentru culturile calamitate integral.
O altă problemă, susțin fermierii este că “în plină campanie de recoltare, accesul cerealelor românești în portul Constanța nu este posibil pentru producția românească. La acest moment, în portul Constanța este o prioritizare a produselor agricole din Ucraina în detrimentul celor din România și o degringoladă greu de imaginat. Autoritatea Portuară Constanța și celelalte autorități ale statului par inexistente.”
Ei cer crearea unor coridoare logistice prin care să fie separate transporturile de marfă românească de alte transporturi prin care se tranzitează produse agricole, în special cereale din Ucraina.
Pe de altă parte, fermierii români susțin că “deși, în teorie, importurile de cereale de proveniență ucraineană, sunt interzise, în realitate în țara noastră continuă să intre cantități uriașe. Noua practică este de a se aduce marfa din Ucraina în Republica Moldova, iar de acolo, aceasta pleacă către Port Constanța ca marfă proveniență Moldova doar în documente.”
Alte probleme semnalate de fermieri se referă la legea care permite instalarea de panouri foto-voltaice pe terenurile agricole, la stabilirea unui preț de referință pentru litrul de lapte, la regândirea programului Tomata, sprijinirea sectorului de procesare a cărnii de ovine și modificarea ordinului subvențiilor.