Foto: Marian Vejcik / Dreamstime.com
Inflația din zona euro a accelerat luna trecută, a anunțat miercuri Eurostat, confirmând datele preliminare care indică o creștere tot mai accentuată a prețurilor în rândul celor 20 de țări care împart moneda euro, a anunțat Eurostat.
Creșterea globală a prețurilor s-a accelerat la 7,0% în aprilie, de la 6,9% în luna precedentă, în condițiile în care creșterea costurilor serviciilor și energiei a compensat o încetinire a creșterii prețurilor la alimente.
Cele mai mici rate anuale au fost înregistrate în Luxemburg (2,7%), Belgia (3,3%) și Spania (3,8%). Cele mai mari rate anuale au fost înregistrate în Ungaria (24,5%), Letonia (15,0%) și Cehia (14,3%). Comparativ cu luna martie, inflația anuală a scăzut în douăzeci și două de state membre și a crescut în cinci state membre. În România a fost 10,4%.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Deși creșterea prețurilor de bază, principalul obiectiv al factorilor de decizie politică ai Băncii Centrale Europene în ultimele luni, a încetinit ușor, componenta crucială a serviciilor a continuat să accelereze, ceea ce indică presiuni salariale în creștere care ar putea face ca inflația să se blocheze peste ținta de 2% a BCE.
Excluzând prețurile volatile la alimente și combustibili, inflația de bază a încetinit la 7,3% de la 7,5%, în timp ce o măsură și mai restrânsă, care exclude alcoolul și tutunul, a încetinit la 5,6% de la 5,7%, în primul declin din iunie anul trecut.
Inflația a depășit ținta de 2% a BCE timp de aproape doi ani, iar banca a majorat ratele dobânzilor cu un total de 375 de puncte de bază din iulie anul trecut pentru a opri creșterea galopantă a prețurilor.
Dar sunt probabile mai multe majorări, deoarece ar putea trece anul 2025 până când inflația va reveni la țintă, iar “ultimul kilometru” al dezinflației, trecerea de la 3% la 2%, ar putea fi deosebit de dificilă, necesitând aproape 2 ani.
Inflația serviciilor, care este determinată în principal de costurile cu forța de muncă, a accelerat la 5,2% de la 5,1%, confirmând temerile factorilor de decizie că creșterea salariilor nominale ar putea deveni periculos de rapidă.
Salariile sunt în continuare în scădere în termeni reali, având în vedere inflația rapidă, dar șomajul scăzut și deficitul tot mai mare de forță de muncă, în special în sectorul serviciilor, determină creșterea salariilor nominale.
BCE a declarat de mult timp că o creștere a salariilor nominale de 3% ar fi în concordanță cu obiectivul său de inflație, dar creșterea din acest an ar putea fi de două ori mai mare.
Acordurile salariale neașteptat de generoase din Germania, cea mai mare economie a blocului comunitar, sporesc, de asemenea, riscul ca costurile forței de muncă să continue să crească deosebit de rapid anul viitor, prelungind inflația.
Piețele estimează că rata de depozit de 3,25% a BCE va crește la puțin sub 3,75% în această vară, însă unii factori de decizie au avertizat deja că acest lucru ar putea fi insuficient.
Așteptările privind inflația bazate pe consumator și pe piață au crescut în ultimele luni, chiar și în condițiile în care costurile energiei au scăzut, ceea ce sugerează că inflația este acum mai bine integrată decât anterior, fiind determinată în principal de salarii, servicii și cererea internă.
Următoarea reuniune a BCE va avea loc la 15 iunie și a promis, în esență, o nouă majorare a ratei atunci.