Foto: Inquam Photos / Alberto Grosescu
Inechităţile din sistemul de pensii şi din sistemul de salarizare pot fi rezolvate dacă se fac doi paşi importanţi, primul pas fiind actul normativ, după care este nevoie de impactul bugetar, a declarat, miercuri, ministrul Muncii, Marius Budăi, scrie Agerpres.
USR a acuzat că Guvernul a trimis proiectul privind pensiile speciale în Parlament fără impact bugetar, iar dezbaterea și votul au fost amânate două săptămâni pentru că nu există impact bugetar, care susține că „Guvernul nu vrea să recunoască, de fapt, că nu va elimina nicio pensie specială și nu va face nicio reducere de cheltuieli cu acest proiect”, despre care Economedia a scris aici.
„După cum ştiţi, aceste două legi au fost puse din păcate, între paranteze, plastic vorbind, pentru că dacă ne-am fi dus cu Legea salarizării la final, acum acordurile pe această lege ar fost mult mai mici şi ar fi avut un impact bugetar mult mai mic. Dacă Legea pensiilor ar fi fost aplicată, parte din inechităţi, dacă nu toate, pentru că nu putem avea pretenţia că toate sunt perfecte, sunt perfectibile, parte din inechităţi ar fi rezolvate, parte din impactul bugetar ar fi fost deja trecut şi impactul bugetar ulterior ar fi fost sigur mai mic. Ca să rezolvăm aceste inechităţi şi din sistemul de pensii şi din sistemul de salarizare avem nevoie de doi paşi. Primul pas este actul normativ, după care avem nevoie de impactul bugetar. Trebuie să vedem în condiţiile actuale, în condiţiile de economie globală actuală şi studiind foarte bine macroeconomic cifrele la nivel de ţară, care este perioada în care România îşi permite să rezolve şi să suporte acest impact. Cu siguranţă sunt trecute şi în PNRR – şi aceste reforme vor fi realizate la timp, aşa cum Ministerul Muncii până acum şi-a realizat toate reformele”, a menţionat Marius Budăi, la un eveniment organizat de Confederaţia Europeană a Sindicatelor (ETUC), în parteneriat cu Blocul Naţional Sindical.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Ministrul Muncii a participat la unul dintre cele două workshopuri tematice din cadrul programului intitulat „Viitorul fondurilor europene pentru coeziune şi tranziţie echitabilă: cu sau fără lucrători?”.
Întrebat dacă este de acord cu propunerea liberalilor de a micşora contribuţia socială de la 25% lua 20%, ministrul Muncii a subliniat că este nevoie să se menţioneze de unde vor fi luate fondurile.
„Este foarte important să fim atenţi la nuanţe, să nu folosim cifre de dragul de a folosi cifre. Spunea preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, de acea taxă de solidaritate. Trebuie să vedem – şi să ne spună colegii liberali şi de unde luăm acele fonduri pentru reducerea taxelor – şi să le explicăm şi noi clar – de ce noi, PSD, spunem că cei care au făcut profituri nemeritate, până la urmă, că despre acei oameni vorbim, trebuie să plătească mai puţin impozit decât IMM-urile româneşti care au acel impozit de 1% din venit. Noi nu ne dorim să mergem peste acel 1% din venit, dar credem că o echitate, nu numai din punct de vedere social, dar din punct de vedere al business-ului la nivel de ţară, este ca să avem această cât de cât uniformizare a tuturor taxelor, pentru că nu e normal ca unul să plătească 1% din venit şi altul, prin tot felul de inginerii financiare, să nu ajungă nici măcar la un 0,50% din impozitul pe venit cu plata impozitului pe profit. Şi atunci aceste discuţii – şi cu siguranţă, în ciuda tuturor ieşirilor din spaţiul public, eu vă spun că în coaliţie se discută cu cifrele pe masă şi se iau decizii”, a adăugat ministrul Muncii.
El a subliniat că este o coaliţie politică, „formată din partide care au şi direcţii în doctrină diferite, dar la masa dialogului toate se pot rezolva”. „Şi aici m-am bucurat extrem de mult ca la o acţiune a sindicatelor, pentru că se vorbeşte de resursa umană şi de locurile de muncă, să fie prezente şi patronatele. Este cel mai bine atunci când ai dialogul, dar dialogul să fie onest”, a mai spus Budăi.
Totodată, ministrul Muncii a precizat că se doreşte lansarea mai multor aplicaţii care să fie incluse într-un hub de servicii la Ministerul Muncii.
„Mi-aş dori ca, de exemplu, înregistrarea unui contract de muncă să fie făcută de pe telefon. Toate aceste lucruri trebuie discutate ulterior, găsite soluţii. Aplicaţiile se pot face. Avem oameni inteligenţi în România şi vom implementa aceste proiecte pentru a veni în sprijinul şi angajatorilor şi angajaţilor”, a subliniat ministrul citat.
Întrebat dacă va fi lansată o aplicaţie pentru angajator ca să poată să facă reclamaţii, sesizări, ministrul Muncii a susţinut că astfel de platforme trebuie să aibă în primul rând scopul de a armoniza discuţiile dintre angajatori şi angajaţi.
„Sigur că vorbim de reclamaţii, sesizări. Tot timpul ni se aprind becurile, cum facem să ne reclamăm unii pe alţii? Nu. Aceste platforme trebuie să aibă în primul şi în primul rând scopul de a armoniza discuţiile dintre angajatori şi angajaţi, nu a ne reclama unii pe alţii”, a precizat ministrul.
Întrebat despre criza forţei de muncă, aceasta fiind una dintre temele principale care se discută în cadrul evenimentului, ministrul Muncii a precizat că este nevoie de un efort comun în acest sens.
„Nu trebuie să dăm totul pe angajator sau doar pe angajat. Trebuie să fie un efort comun. (…) Soluţiile sunt la îndemâna noastră, soluţiile le-am promovat şi anul trecut şi aţi văzut că măsurile pe care această coaliţie le-a luat pe parcursul anului trecut, acel echilibru, în primul rând între măsurile sociale şi economice. Spuneam tot timpul că este impropriu să sprijini doar o parte, să sprijini doar cererea şi să nu sprijini oferta sau să sprijini oferta şi să nu sprijini cererea şi să ai pretenţia că lucrurile merg foarte bine. Nu, trebuie acel echilibru între măsurile economice şi măsurile sociale. Mai mult de atât, pe final de an, deşi aveam în derulare fonduri europene, am mai identificat o sumă care putea fi transferată către Ministerul Muncii şi am accesat încă 2 proiecte finanţate prin fonduri europene care să ne asigure, în primul rând, orientarea în carieră a tinerilor, care să ne asigure nouă că punem la dispoziţia mediului privat o modalitate şi financiară trebuie să spunem direct de a-şi apăra în primul rând locurile de muncă. Iată că tot aceste eforturi de anul trecut ne-au dus la crearea peste 100.000 de noi locuri de muncă în România”, a subliniat ministrul.
Potrivit acestuia, învăţământul tehnologic trebuie să fie un capitol extrem de important în Legile educaţiei. Totodată, este nevoie de o regândire a programei învăţământului tehnologic, cu mai multe ore de învăţământ tehnologic, mai multe ore de practică în fabrici.
„Trecem la etapa următoarea – şi aţi văzut că un punct extrem de sensibilă a fost aici combaterea sărăciei în muncă. Şi atunci trebuie iarăşi să venim în echilibru, pentru că din punctul meu de vedere totul trebuie să fie un echilibru – şi echilibru ce înseamnă? Înseamnă că trebuie să pregătesc copiii, tinerii, vorbim de voi, de tineri, de copiii noştri, vorbim de o pregătire continuă, o învăţare continuă, dar şi o învăţare timpurie, o calificare timpurie. Vorbeam şi cu doamna ministru al Educaţiei şi am vorbit şi cu fostul domn ministru al Educaţiei ca în Legile educaţiei învăţământul tehnologic să fie un capitol extrem de important, o regândire a programei învăţământului tehnologic, pentru că trebuie să avem mai multe ore de învăţământ tehnologic, mai multe ore de practică în fabricile respective – şi să scoatem într-adevăr învăţământul dual şi învăţământul tehnologic, să fie acel învăţământ care să ne dea personalul calificat, după care să-i punem la dispoziţia mediului privat – şi să găsim acele soluţii în care să ieşim din paradigma plăţii pe salariul minim. Sunt lucruri extrem de importante, care vor fi luate în discuţie şi pe care dacă le vom implementa, cu siguranţă, uşor-uşor şi piaţa muncii din România va arăta altfel”, a mai spus Marius Budăi.
El a făcut referire la un studiu din Germania care arată că politica abruptă de creştere a salariului minim în Germania din ultimii 10 ani a adus evoluţie şi creşterea economică.