Guvernul a aprobat, în şedinţa de miercuri, proiectul de Lege privind Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor, act normativ care permite emiterea de autorizaţii de construire mult mai repede şi cu mai puţină birocraţie, ministrul Dezvoltării Cseke Attila precizând că termenul de emitere, care, astăzi, în practică, poate ajunge şi la un an, va fi redus la 65 zile, scrie News.ro.
Conform lui Cseke, este cel mai important act normativ în construcţii din ultimii 20 de ani, care eficientizează şi simplifică procesele de avizare, autorizare şi monitorizare în domeniile urbanismului, amenajării teritoriului şi construcţiilor.
Ministrul a subliniat: prin acest Cod, termenele de avizare a documentaţiilor de urbanism şi de autorizare a lucrărilor de construire vor fi considerabil reduse, astfel încât să nu se mai „plimbe” documentaţiile de la o instituţie la alta.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Actul normativ reduce termenul de aprobare a PUG-urilor şi PUZ-urilor, precum şi termenul de elaborare a studiilor de fezabilitate, şi se creează o platformă digitală naţională pentru emiterea certificatelor de urbanism, a avizelor şi a autorizaţiilor de construire, prin ghişeul unic naţional al construcţiilor, astfel încât să nu mai existe suprapuneri sau contradicţii între bazele de date, strategii de dezvoltare, masterplanuri ale diferitelor instituţii, facilitând şi simplificând procedurile pentru obiectivele majore de investiţii.
Prin Cod, se propune şi crearea unui Registru naţional al clădirilor, un sistem informatic care va conţine datele despre toate construcţiile autorizate, indiferent de finanţare – public sau privat, inclusiv date privind riscul seismic al clădirilor.
„Sistematizarea legislaţiei şi fundamentarea unor noi concepte, sub forma unui cadru legislativ complex, coerent şi stabil, vor conduce la îmbunătăţirea calităţii mediului construit, asigurarea dreptului constituţional la un mediu sănătos, echilibru între interesul general şi cel individual, dezvoltare echilibrată şi sustenabilă, stabilitatea şi predictibilitatea mediului investiţional şi, implicit, competitivitate economică”, precizează Ministerul Dezvoltării.
În mediul rural, se vor putea construi, doar cu notificarea primăriei, locuinţe unifamiliale pentru folosinţa proprie, cu parter, fără subsol, de 150 mp, pe bază de proiecte proprii, întocmite de specialişti sau proiecte tip puse la dispoziţie de autorităţile locale. De asemenea, cu notificarea primăriei şi fără autorizaţie de construure, se vor putea închide balcoanele în blocuri, se vor putea construi garaje, terase acoperite, pergole sau bucătării de vară.
Reguli mai aspre pentru construcţiile fără autorizaţie
Pentru descurajarea lucrărilor fără autorizaţie de construire, se introduce o autorizaţie de regularizare, care impune conformarea construcţiei la toate normele aplicabile şi avizarea corespunzătoare a documentaţiei. În plus, procedura de regularizare este supusă unei taxări mai mari de zece ori decât cea existentă, ceea ce conduce la un beneficiu important pentru bugetul local.
Pentru asigurarea unei calităţi controlabile a pieţei de construcţii, firmele de construcţii vor fi certificate, iar cele care nu dovedesc că satisfac cerinţele tehnice şi administrative necesare nu pot participa la licitaţiile la care nu sunt certificate. De exemplu, o firmă care nu are specialiştii necesari pentru certificare de lucrări în domeniul sanitar nu va putea participa la licitaţii pentru reabilitări sau construire de spitale – a precizat ministrul Dezvoltării.
Actul normativ propune şi introducerea taxei de echipare edilitară pentru dezvoltările mari (cu peste 500 de unităţi locative), care se va plăti către bugetul local, cu destinaţia clar definită pentru infrastructură edilitară, rutieră, sanitară, educaţională.
„Astfel, nu vom mai avea cartiere întregi construite haotic, fără asigurarea infrastructurii edilitare şi rutiere sau fără cabinete medicale, creşe, grădiniţe şi şcoli – funcţiuni esenţiale pentru o locuire sănătoasă şi echilibrată, iar părinţii nu vor mai fi nevoiţi să străbată zeci de kilometri pentru a-şi duce copiii la o unitate de învăţământ”, a subliniat Cseke Attila.