Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Baku – România poate acționa ca o țară de tranzit importantă pentru transportul volumelor de gaz din Azerbaidjan, a declarat ministrul român al Energiei, Virgil-Daniel Popescu, într-un interviu în exclusivitate pentru publicația azeră Trend, scrie Agenția de presă Rador. În același timp Euronews remarcă de ce e un lucru controversat că criza energetică a determinat UE să strângă relațiile cu Azerbaidjanul.
„România și Azerbaidjanul au o lungă tradiție în relațiile de cooperare energetică. Parteneriatul Strategic Energetic s-a consolidat și s-a extins an de an. Pe parcursul anului trecut, cele două țări au avut un dialog bilateral extrem de consistent și au semnat documente importante privind implementarea unor proiecte energetice strategice. România apreciază participarea activă a Azerbaidjanului la eforturile comune de consolidare a securității energetice a Europei, în special în acest context energetic provocator, prin rolul său cheie în dezvoltarea Coridorului sudic al gazelor și prin angajamentul său de a crește volumele de gaze azere pentru piața europeană”, a spus el.
Popescu a remarcat că un punct de referință în relația Europa-Azerbaidjan a fost semnarea, în iulie 2022, a Memorandumului de înțelegere legat de un Parteneriat Strategic Energetic care a deschis un nou capitol al cooperării energetice dintre Europa și Azerbaidjan și care include angajamentul dublării capacității Coridorului sudic al gazelor, astfel încât, până în 2027, un volum de cel puțin 20 de miliarde de metri cubi de gaz azer să poată fi livrat anual către UE.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Acest lucru va contribui la obiectivele de diversificare incluse în planul REPowerEU și va ajuta Europa să pună capăt dependenței sale de gazul rusesc. În 2021, Azerbaidjanul a livrat Europei 8 miliarde de metri cubi de gaz, iar anul acesta ținta este de 12 miliarde de metri cubi. Acest volum va reprezenta aproape jumătate din exportul total pe care Azerbaidjanul îl planifică pentru anul acesta, la nivelul de 24,5 miliarde de metri cubi. Cu toate acestea, cooperarea Europa-Azerbaidjan este mult mai extinsă, având ca scop accelerarea implementării surselor de energie regenerabilă și abordarea problemei emisiilor de metan. Europa și Azerbaidjanul împărtășesc obiectivul ambițios de a accelera dezvoltarea și desfășurarea capacității de producție și transport de energie regenerabilă, pentru a maximiza sinergiile dintre tranziția UE la o energie curată și potențialul energetic vast neexploatat al Azerbaidjanului în domeniul energiei regenerabile, în special în sectorul energetic offshore”, a spus ministrul.
El a adăugat că Europa și-a găsit în mare măsură echilibrul și calea de parcurs, după șocul multiplelor crize prin care a trecut.
„În acest fel, Azerbaidjanul a fost, este și va fi un partener de încredere, care a deschis o nouă cale de aprovizionare cu gaze pentru Europa, în special prin rolul său esențial în implementarea Coridorului sudic al gazelor, proiect care trebuie extins, pentru ca tot mai multe țări din Europa să beneficieze de această infrastructură valoroasă de transport al gazelor”, a spus Popescu.
Următorii pași pentru Inelul de Solidaritate
Ministrul a remarcat că prin infrastructura de transport gaze pe care o deține – prin gazoductul BRUA, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, Coridorul Transbalcanic și interconexiunile operaționale de gaze – România funcționează deja ca un important nod regional de aprovizionare cu gaze.
„România transportă gaze pentru Ucraina, pentru Ungaria și mai departe pentru Slovacia, transportăm gaze pentru Republica Moldova. Pe lângă interconexiunile operaționale de gaze și gazoductul BRUA, reactivarea transportului de gaze cu exploatarea întregului său potențial pe Coridorul Transbalcanic a fost în atenția României. Astfel, la sfârșitul anului 2021, operatorul sistemului național de transport gaze TRANSGAZ a finalizat toate lucrările necesare pentru asigurarea fluxului invers la intrarea în Coridorul Transbalcanic din România, astfel încât să poată prelua volumele de gaz necesare nu doar pentru Romania, ci și pentru alte state din regiune. România a susținut proiectul Inelului de Solidaritate și a semnat la Sofia Memorandumul privind încurajarea cooperării între operatorii de transport și de sistem din Bulgaria, Romania, Ungaria și Slovacia și SOCAR. Obiectivul acestui Memorandum este de a asigura accesul neîngrădit și neîntrerupt la gazele naturale produse în Azerbaidjan sau disponibile prin terminalele din Grecia sau Turcia, permițând astfel furnizarea fără dificultate a unor volume suplimentare de gaz către statele din regiune. Memorandumul de înțelegere este deschis pentru aderarea altor state din regiune, precum Turcia, Republica Moldova sau Ucraina, deoarece interconectarea s-a dovedit a fi nu doar o măsură de solidaritate, ci și un instrument valoros pentru asigurarea aprovizionării cu energie și a securității,” a spus el.
Popescu consideră că este important de remarcat faptul că Executivul european sprijină statele membre în eforturile lor de diversificare.
„Acest mesaj a fost exprimat de doamna Kadri Simson cu ocazia semnării acestui Memorandum, subliniind importanța acestui document, care va oferi un cadru pentru dezvoltarea în continuare a rutelor alternative de alimentare cu gaze în regiune. Diversificarea surselor și a rutelor de aprovizionare este cheia întăririi securității energetice naționale și regionale. De aceea vreau să subliniez importanța Coridorului Transbalcanic în contextul energetic regional actual. Acest Coridor de gaze, folosit la potențialul său maxim prin operaționalizarea proiectului Inelul de Solidaritate, poate reprezenta o rută importantă de aprovizionare pentru multe țări din regiune. Prin utilizarea infrastructurii Coridorului Transbalcanic de pe teritoriul său, România poate acționa ca o țară importantă de tranzit pentru transportul volumelor de gaze din Azerbaidjan, dar și din Turcia sau de la terminalele grecești, către multe țări din Europa de Sud-Est și din Balcani”, a adăugat el.
Coridorul Verde de la Marea Caspică la Marea Neagră
Ministrul a menționat că Acordul dintre guvernele Azerbaidjanului, Georgiei, României și Ungariei privind Parteneriatul în domeniul dezvoltării și transportului energiei verzi este un angajament al României pentru un Coridor Verde, în contextul eforturilor depuse de țara noastră pentru a asigura tranziția către energia curată prin promovarea surselor regenerabile de energie.
„Construirea cablului submarin ca parte a Coridorului Verde este importantă și viabilă nu doar pentru că se pune în practică un Coridor de transport verde între Marea Caspică și Marea Neagră, ci și pentru că, în marja procesului de diversificare a aprovizionării cu energie, este o oportunitate pentru întregul continent european. În cadrul unui studiu realizat de consultantul italian CESI, care a evaluat posibilitatea și oportunitatea realizării unui cablu submarin între România și Georgia, au fost evaluate și prezentate o serie de aspecte tehnice și financiare în cadrul unei reuniuni la Tbilisi. Rezultatele preliminare ale studiului sunt analizate și evaluate la nivelurile celor 4 semnatari, inclusiv din punctul de vedere al luării în considerare a acestor rezultate în cadrul unui studiu mai extins propus a fi realizat și care va trece dincolo de construcția cablului submarin, evaluând posibilitatea producerii și absorbției de energie verde în cele 4 țări semnatare și în Europa”, a explicat el.
Extinderea activității SOCAR în România
„Ne bucurăm să vedem că România se numără printre direcțiile prioritare ale dezvoltării activității SOCAR, nu doar în zona operațiunilor de retail, ci acum și în transportul volumelor de gaze azere în România și către alte piețe europene, prin România. Până acum, SOCAR România deține un număr de 66 de stații proprii și operează 3 depozite: Teiuș, Onești și Constanța. SOCAR oferă o gamă largă de produse și servicii în domeniul carburanților, lubrifianților, petrochimiei și comerțului cu bitum, devenind unul dintre jucătorii importanți pe piața românească de distribuție a combustibililor și de comercializare a produselor petroliere”, a spus Popescu.
Mai mult, după cum a amintit ministrul, ROMGAZ și SOCAR au semnat, în iunie 2022, un Memorandum de înțelegere prin care companiile își propun să consolideze relațiile de cooperare energetică și să exploreze noi oportunități de colaborare pentru a implementa proiecte reciproc avantajoase în domeniul energetic.
„De asemenea, România și Azerbaidjanul își propun să exploreze, pe baza unui Memorandum de înțelegere semnat în octombrie anul trecut, între companiile SOCAR și ROMGAZ, oportunitățile de dezvoltare în comun a unui proiect de gaze naturale lichefiate în Marea Neagră, proiect care poate sprijini obiectivele de siguranță strategică în furnizarea de gaze naturale și diversificarea surselor pentru România, dar și potențialul Azerbaidjanului ca important furnizor de gaze pentru Europa. România propune companiei SOCAR să analizeze oportunitățile de extindere a domeniilor de activitate din țară, în lumina noii paradigme europene în direcția obținerii de energie din surse cu emisii reduse de carbon, prin luarea în considerare a potențialelor investiții în producerea de energie electrică folosind gazele naturale. Totodată, o altă direcție de cooperare de interes pentru România, pe care SOCAR ar putea-o analiza, este vânzarea pe piața românească a produselor petrochimice, fabricate la unitățile deținute de SOCAR în Azerbaidjan și în Turcia. În acest context, partea română și-a exprimat interesul în special pentru îngrășămintele chimice, necesare sectorului agricol românesc”, a spus el.
Contract de gaz între Azerbaidjan și România
Popescu a amintit că ROMGAZ şi SOCAR au semnat acorduri vizând începutul acestui an.
„Astfel de acorduri contractuale au stat la baza unei colaborări constructive și s-au dovedit a fi o nouă piatră de hotar pentru consolidarea bunei relații de cooperare între cele două companii. Prin urmare, suntem încrezători că o astfel de cooperare se va extinde dincolo de 2024, nu doar prin semnarea de noi contracte de furnizare de gaze, dar și prin alte proiecte potențiale de interes comun”, a conchis el.