Sursă foto: Pixabay
Pentru 2023, Institutul pentru Studii Economice Internaționale din Viena (wiiw) prevede o încetinire a creșterii la o medie de 1,2% pentru membrii UE din regiune – deși asta înseamnă că ar trebui totuși să crească de peste două ori mai repede decât zona euro (0,5%). România (trei procente) și Croația (2,5%) vor înregistra o creștere relativ puternică, în timp ce țările din Visegrád (Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia) vor înregistra doar o creștere ușoară, în medie de 0,6%, potrivit noilor previziuni de vară ale wiiw pentru 23 de țări din regiune, citat de Emerging Europe.
Potrivit raportului, economiile din Balcanii de Vest vor înregistra o creștere medie de 1,9%. Muntenegru (3,5%), Kosovo (3,4%) și Albania (3,3%) vor avea o creștere economică de peste 3%. Creșterea va fi mai lentă în Serbia (1,3 %), Bosnia și Herțegovina (1,5 %) și Macedonia de Nord (1,6 %).
Chiar dacă majoritatea țărilor din regiune, cu excepția Ungariei, ar trebui să evite o recesiune pe parcursul întregului an, acestea vor suferi o scădere a creșterii economice față de anul trecut.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În pofida rezistenței impresionante de care a dat dovadă în fața consecințelor economice ale războiului din Ucraina, creșterea fragilă a multor economii din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE) se află sub presiune, mai menționează raportul.
Potrivit prognozei, inflația încă ridicată, înăsprirea politicii monetare și un mediu internațional slab, toate acestea cântăresc puternic asupra economiilor din regiune. Acest lucru reiese din noile previziuni de vară ale Institutului pentru Studii Economice Internaționale din Viena (wiiw) pentru 23 de țări din regiune.
După o afișare deja mediocră în trimestrul al patrulea din 2022, creșterea în multe țări s-a oprit în primul trimestru al anului în curs – și chiar a alunecat în teritoriu negativ în Polonia, Cehia și Ungaria.
„În afară de scăderea veniturilor reale, acest lucru se datorează în principal recesiunii din Germania și prețurilor ridicate la energie. Industria germană, în special, are de suferit, ceea ce trage în jos țările din Visegrád, care sunt strâns legate de ea”, explică Vasily Astrov, economist senior la wiiw și autorul principal al prognozei.
Raportul mai arată că, chiar dacă majoritatea țărilor din regiune – cu excepția Ungariei (-0,5 la sută) – ar trebui astfel să evite o recesiune de un an întreg, acestea vor suferi o scădere a creșterii în 2023 comparativ cu anul precedent. Opusul este valabil pentru acele țări din regiune care au fost cel mai mult afectate de războiul din Ucraina. Rusia, în ciuda faptului că a suferit din cauza sancțiunilor și a unei scăderi puternice a veniturilor din energie, este de așteptat să crească din nou cu un procent în acest an, datorită unei industrii de apărare în plină expansiune.
După prăbușirea devastatoare din 2022 (-29,1%), Ucraina și-ar putea reveni ușor în acest an, cu o creștere de 2%. Belarus (1,9%) și Moldova (2,5%) sunt, de asemenea, așteptate să se extindă din nou în acest an, după o recesiune profundă anul trecut.
„Comparativ cu primăvara, riscurile de scădere a prognozei noastre au crescut”, spune Astrov. „Pe lângă o posibilă escaladare militară a războiului din Ucraina în orice moment, recesiunea din Germania și noi creșteri ale ratelor dobânzilor de către Banca Centrală Europeană cântăresc asupra perspectivelor. Competitivitatea industriei germane are enorm de suferit din cauza costurilor energetice care sunt mult mai mari decât în SUA. Acest lucru este, desigur, o otravă pentru economiile din Europa Centrală și de Est.”
Inflație de două cifre
Inflația și-a depășit vârful în toate țările observate. Cu toate acestea, este probabil să rămână ridicată pentru
o perioadă de timp în continuare. Potrivit raportului, în medie, aceasta va fi de aproximativ 16% în regiune în 2023, de aproape trei ori mai mare decât în zona euro (5,7%). Principalele motoare ale inflației în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est sunt prețurile ridicate la alimente și creșterea profiturilor corporatiste.
„Așadar, nu există niciun semn al unei spirale clasice a prețurilor salariale, motiv pentru care băncile centrale vor avea dificultăți în a ține inflația sub control prin majorarea ratelor dobânzilor”, explică Astrov.