Foto: Turbina eoliana offshore (International Energy Agency)
Orizontul de timp pentru finalizarea procesului în vederea aprobării proiectului de Lege privind exploatarea energiei eoliene offshore este septembrie-octombrie, a declarat, marţi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat de Agerpres.
Amintim, Ministerul Energiei a publicat proiectul de lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, care se află în consultare publică timp de 30 de zile. Ministerul transmite că potențialul eolian la Marea Neagră este unul “uriaș”, de peste 75GWh.
“La acest moment, noi am pus în dezbatere publică proiectul legislativ. Conform legii, el trebuie să stea în dezbatere minimum 30 de zile. Vom face şi o dezbatere în persoană cu toţi cei interesaţi pentru a putea îmbunătăţi proiectul. (…) După ce finalizăm proiectul legislativ, vom intra cu el în avizare interministerială, se aprobă în Guvern şi se înaintează Parlamentului României pentru noi dezbateri şi pentru vot, respectiv, ulterior, promulgare. Deci, discutăm de un orizont de timp septembrie-octombrie în care să finalizăm tot acest proces. (…) Noi ne dorim ca în toamna aceasta să putem adopta acest proiect în Parlamentul României”, a spus Burduja.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
El a subliniat că la acest proiect a lucrat echipa ministerului, fostul secretar de stat George Niculescu, dar şi o echipă a Băncii Mondiale.
“M-am văzut chiar ieri cu directorul regional al Băncii Mondiale şi am făcut un update pe acest proiect şi el promite să fie un proiect modern, cu care România să fie un exemplu pentru regiune”, a menţionat ministrul Energiei.
Burduja a semnalat că potenţialul eolian în largul Mării Negre “este colosal”, respectiv 75 de de gigawaţi, aproximativ un sfert fiind în centrale eoliene fixe şi restul plutitoare. Costurile pentru platformele fixe sunt cu 20-30% mai mici, “din ceea ce spun experţii”, decât cele pentru platformele plutitoare.
Sebastian Burduja a mai afirmat că, ulterior, vor fi o serie de alte instrumente care vor încuraja investiţii de acest fel şi probabil cel mai important instrument este legat de contractele pentru diferenţă.
“Este, de asemenea, un jalon în PNRR, unde alţi consultanţi din partea Băncii Europene de Dezvoltare (BERD) sunt implicaţi şi ne-am propus ca până la finalul acestui an să finalizăm cadrul legislativ. Aceste contracte pentru diferenţă fixează practic preţul pe termen lung pentru energie electrică, să spunem. Şi atunci un investitor are o predictibilitate. Dacă ulterior condiţiile de piaţă duc preţul mai sus decât preţul fixat prin contractul pentru diferenţă, investitorul plăteşte diferenţa către contrapartea statului român. Va fi o instituţie desemnată drept contraparte. Dacă preţul pieţei în anii următori este sub preţul setat prin contractul pentru diferenţă, se compensează invers şi statul dă investitorului confortul că poate investi şi poate să aibă o rată de profitabilitate corectă în România. Deci, sunt investiţii semnificative pe termen lung şi trebuie încurajate printr-un cadru legislativ şi printr-un cadru de finanţare”, a punctat Burduja.
Ministerul Energiei a publicat marţi proiectul de Lege privind măsurile necesare pentru exploatarea energiei eoliene offshore şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, care se află în consultare publică timp de 30 de zile, acesta făcând parte din angajamentele instituţiei în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Prin acest proiect de Lege se acordă o schemă de sprijin pe bază de contracte pentru diferenţă pentru construcţia şi operarea de centrale electrice eoliene offshore cu o capacitate de producţie energie electrică de 3 GW, până în anul 2035, se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de act normativ.