Sursa foto: Pexels
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, spune că România nu a susţinut propunerea de Directivă de la Bruxelles, în forma sa iniţială, care ar fi adus fermierilor mai multe restricţii şi le-ar fi impus o povară suplimentară, administrativă şi financiară în procesul de reducere la scară largă a emisiilor de metan şi amoniac, potrivit unui mesaj pe pagina de Facebook.
Barna Tanczos a condus delegaţia României la reuniunea miniştrilor Mediului din Statele Membre UE, care a avut loc joi, la Bruxelles. Alături de ministrul Mediului, la reuniune participă şi secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, Ionuţ-Sorin Banciu.
„România nu a susţinut propunerea de directivă de la Bruxelles care ar fi dezavantajat fermierii! În forma sa iniţială, propunerea de directivă ar fi adus fermierilor mai multe restricţii, ceea ce le-ar fi impus o povară suplimentară, administrativă şi financiară în procesul de reducere la scară largă a emisiilor de metan şi amoniac. Deşi în perioada trecută am înaintat multe propuneri de modificare a directivei, dintre care unele au fost incluse în noua versiune, având în vedere că propunerea de directivă modificată conţinea şi prevederi discutabile împotriva fermierilor, România s-a abţinut de la vot şi nu am votat propunerea, deşi aceasta a fost adoptată cu sprijinul majorităţii statelor membre”, a scris ministrul pe Facebook.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Aceasta soune că, printre amendamentele incluse în textul votat de către majoritatea statelor-membre UE, România a reuşit să introducă prevederea conform căreia perioada de tranziţie pentru fermele mari să fie amânată până în anul 2029, iar tehnologiile inovatoare să fie folosite doar la fermele cu peste 600 de vaci.
„O altă modificare importantă şi foarte utilă este aceea că, în timpul lucrărilor pregătitoare, a fost posibilă excluderea fermelor extensive din reglementări”, mai spune ministru Mediului.
Potrivit ministrului Mediului, negocierile ulterioare cu privire la textul Directivei propuse vor începe în procedura legislativă al Uniunii Europene, în trilog între Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană.
Delegațiile naționale din Polonia, România, Bulgaria și alte state est-europene au negociat miercuri la Bruxelles cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Parlamentului European cuantumul ajutoarelor pentru fermierii care nu și-au mai putut vinde cerealele după ce piața est-europeană a fost invadată de grâul și porumbul din Ucraina, potrivit informațiilor G4Media.
Fermierii români au calculat o pierdere de 200 de milioane de euro, potrivit cifrelor prezentate public și preluate miercuri de europarlamentarul Rareș Bogdan. Cauza pierderii e dată de prețul mult mai mic cu care sunt vândute cerealele din Ucraina, care sunt produse cu costuri mult mai mici.
Primele propuneri ale Comisiei Europene, bazate pe propunerile de la Ministerele Agriculturii din fiecare stat membru, sunt de 30 milioane de euro pentru Polonia, 16 milioane în Bulgaria și 10 milioane către România.
Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, anunțase încă de săptămâna trecută că executivul european pregătețte ajutoare pentru cele trei țări cele mai afectate de supraimportul de cereale din Ucraina – Polonia, România și Bulgaria. Banii au urma să vină din rezerva de criză, prevăzută în bugetul politicii agricole comune.