Bulgaria are ambiția de a intra în „Clubul bogaților” în 2025

OECD, OCDE Sursa foto: Dreamstime

Bulgaria și-a propus obiectivul ambițios de a deveni, în trei ani, membru al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care include cele mai bogate țări din lume și este cunoscută drept „Clubul bogaților”, scrie Mediapool, potrivit Rador.

Acest lucru a fost anunțat de premierul interimar Galab Donev la o conferință de presă comună cu Mathias Cormann, secretarul general al OCDE. El a prezentat recent lucrarea „Analiza economică a Bulgariei”, întocmită de organizația de la Sofia. Documentul este un pas obligatoriu în parcursul aderării Bulgariei la organizație.

Ca răspuns la o întrebare a Mediapool, Mathias Cormann a spus că nu poate promite că Bulgaria va fi membră a „Clubului Bogaților” în 2025, deoarece totul depinde de implementarea a 25 de politici pe care OCDE le evaluează. „Până acum, munca decurge fără probleme și dacă vom continua să raportăm același progres, procesul de aderare a Bulgariei la OCDE va fi finalizat cât mai curând posibil”, a spus Mathias Cormann, diplomatic.

El a apreciat faptul că apartenența Bulgariei la OCDE este o prioritate națională în spatele căreia stau toate partidele. Acum depinde de guvern și parlament să-și facă treaba, a spus Cormann. Provocările sunt legate de creșterea veniturilor, problema demografică, lupta împotriva corupției și accelerarea tranziției verzi, a reieșit din explicațiile sale.

Salariile

O creștere a salariului minim și introducerea impozitării pe venit este una dintre recomandările OCDE.

„Bulgaria a obținut două decenii de progres economic solid, venitul pe cap de locuitor crescând de la 30% din media OCDE în anul 2000 la peste 50% astăzi”, a spus reprezentantul OCDE, dar a adăugat că acest lucru nu este suficient. Costurile sociale, pragul sărăciei (413 de leva pentru 2022) și salariul minim (780 de leva) în Bulgaria sunt mult mai mici decât media din OCDE și există loc de mai bine, a menționat el, fără a spune cât de mult ar trebui să crească. Cu toate acestea, el a indicat în mod explicit că acest lucru nu ar trebui să fie în detrimentul disciplinei fiscale și stabilității. Salariul minim ar trebui să crească prin creșterea productivității muncii și aducerea la lumină a sectorului, a spus Cormann.

Jumătate dintre bulgari sunt asigurați cu salariul minim, dar noi nu credem că jumătate din populația activă primește salariul minim, a spus secretarul general al OCDE. El a cerut încetarea practicii „plății sub masă” și să se declare salariile efective pe care le primesc oamenii. În acest scop, este necesară îmbunătățirea activității Inspecției Muncii, consideră el.

Cabinetul interimar de la Sofia a refuzat inițial să majoreze salariul minim, la sfârșitul anului trecut, dar în cele din urmă a decis să-l majoreze de la 710 leva la 780 leva începând cu 1 ianuarie 2023.

Din cauza inegalităților tot mai mari dintre săraci și bogați, secretarul general al OCDE a cerut să se aibă în vedere introducerea impozitării progresive pe venit. Impozitul unic pe venit în Bulgaria a fost introdus în 2008 de guvernul coaliției tripartite condus de Serghei Stanișev (Partidul Socialist Bulgar). De atunci, subiectul a fost ridicat periodic în societate, socialiștii fiind pentru revenirea la impozitul progresiv. Nu cu mult timp în urmă, fostul premier Ivan Kostov (Uniunea Forțelor Democrate) a vorbit în sprijinul acestei măsuri.

Pe lângă creșterea sprijinului social pentru cei mai vulnerabili, OCDE recomandă, de asemenea, reforma în asistența persoanelor cu dizabilități, astfel încât cei capabili să muncească să nu se bazeze pe bunăstarea statului. „1/6 din populația activă din punct de vedere economic se bazează pe ajutoare de invaliditate”, se arată în raportul OCDE.

Deși șomajul este de doar 3,8% – la cele mai scăzute niveluri din istorie, șomajul în rândul tinerilor este ridicat – 9%. Este necesar să se atragă pe piața muncii persoane apte de muncă de până în 30 de ani, a remarcat Cormann.

Ca răspuns la o întrebare, prim-ministrul interimar Galab Donev a comentat măsurile luate de guvernul interimar pentru a-i sprijini pe bulgarii vulnerabili și a adăugat că investițiile în oameni sunt direcționate în mod special către tineri.

„Lucrăm la crearea unui acces facil la formarea online, atât pentru cei angajați, cât și pentru șomeri, pentru dobândirea și validarea diferitelor competențe și calificări în conformitate cu cerințele angajatorilor”, a spus Donev.

Problema demografică

Cea mai mare provocare cu care se confruntă Bulgaria este problema demografică și topirea populației, care a scăzut cu 19% din 2010, a raportat Mathias Cormann. El a recomandat să se pregătească o strategie de întoarcere a imigranților bulgari.

Potrivit diverselor estimări, aproximativ 2 milioane de bulgari trăiesc în străinătate, mai ales în țări din Europa de Vest și America. În acest scop, este necesar să facem din nou din Bulgaria un loc atractiv pentru a trăi, a spus Cormann. Potrivit acestuia, trebuie rezolvată problema deficitului de locuri în creșe și grădinițe. El a definit grădinițele gratuite și compensațiile mari pentru maternitate drept „un pas în direcția bună”.

De asemenea, OCDE recomandă proceduri înlesnite pentru primirea migranților. Donev a răspuns că măsurile implementate de guvern vizează încetinirea ritmului de scădere a populației pe termen lung.

Lupta împotriva corupției și statul de drept

„Clubul bogaților” pune un accent special pe lupta împotriva corupției, mizând foarte mult pe efectul pozitiv al noii legi de protecție a avertizorilor, care va intra în vigoare pe 4 mai. A fost remarcat în mod special de secretarul general al OCDE. „Bulgaria a făcut unele progrese în lupta împotriva corupției, dar sunt necesare măsuri suplimentare pe acest front. Corupția are un preț mare”, a spus Mathias Cormann.

Potrivit acestuia, corupția trebuie urmărită la toate nivelurile și pozițiile și controlată. Secretarul general al OCDE a recomandat mai multă transparență și independență a autorităților, proceduri mai ușoare pentru ca investitorii să fie atrași în Bulgaria.

Raportul arată că în Bulgaria corupția continuă să aibă costuri mari în tranzacții, iar în tranzacțiile public-private sunt puține verificări și mecanisme de reglementare. Potrivit OCDE, sistemul de descoperire și investigare a corupției în Bulgaria este fragmentat, iar acest lucru lasă zone gri.

„Toate tranzacțiile propuse care implică sume semnificative de fonduri publice sau active publice ar trebui să facă obiectul unei verificări a conflictului de interese”, a mai recomandat organizația.

Lupta împotriva corupţiei este prioritatea ţării în administrarea ultimelor guverne, a asigurat Galab Donev. Bulgaria împărtășește concluziile în raportul cu privire la nivelul de prevenire și combaterea corupției în țară, a adăugat Donev. El a amintit că Bulgaria a întreprins deja modificări legislative în această direcție.

Ministrul bulgar al justiției Krum Zarkov a comentat că în analiza economică a OCDE se recomandată să nu se obstrucționeze investigațiile și să se creeze mecanisme eficiente de anchetare a procurorului general. Crearea unui nou organism cu competențe de investigație este binevenită, dar o mai mare transparență și reglementări mai stricte ar ajuta la descoperirea și raportarea cazurilor de corupție, consideră organizația.

Tranziția verde

OCDE solicită accelerarea tranziției ecologice. În prezent, 35% din producția de energie electrică provine din energie nucleară și energie verde, dar cărbunele este încă intens utilizat, iar în același timp centralele termice trebuie scoase din exploatare, a spus Mathias Cormann. „2038 poate părea departe, dar nu veți simți când va veni”, a adăugat el și a cerut ca lucrătorii din cele trei regiuni carbonifere Stara Zagora, Kiustendil și Pernik să fie recalificați cu fonduri europene.

În raportul OCDE, se afirmă că în domeniul mediului, Bulgaria trebuie să elaboreze o foaie de parcurs pentru a atinge emisii zero de carbon. Se recomandă, de asemenea, o creștere a accizelor la carburanți și a altor taxe pentru industriile poluante.

Înăsprirea fiscală la inflație ridicată

OCDE recomandă înăsprirea politicii fiscale, dacă inflația rămâne ridicată. „Din cauza deciziilor politice, a modificărilor legislative pentru introducerea scutirilor de taxe, a creșterilor de cheltuieli și a programelor de investiții europene nerealizate, pe termen mediu există riscuri de deficit de peste 3% din PIB”, a spus premierul Galab Donev.

Potrivit acestuia, este de o importanță deosebită ca guvernele bulgare să continue să ducă o politică fiscală prudentă, în concordanță cu ciclul economic. „În caz contrar, se creează obstacole nu doar pentru îndeplinirea criteriului pentru poziția bugetului de stat pentru intrarea în Zona Euro, ci și pentru îndeplinirea criteriului de stabilitate a prețurilor”, a menționat Donev.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: