Sursa foto: europeanenergy.com
Într-o perioadă normală, Hidroelectrica SA s-ar fi concentrat pe apropiata listare publică iniţială, estimată la 2,3 miliarde de euro şi care ar putea fi cea mai mare din Europa de Est, însă, în condiţiile persistenţei secetei, cel mai mare producător de energie regenerabilă din România şi-a asumat o nouă provocare: adăugarea de capacităţi eoliene şi fotovoltaice şi extindere portofoliului de capacităţi hidro, transmite Bloomberg.
Ţinta nu va fi uşor de atins. În eventualitatea în care Hidroelectrica, companie care generează anual un profit net de aproximativ un miliard de dolari, va reuşi să adauge noi capacităţi eoliene onshore şi offshore, precum şi proiecte fotovoltaice în valoare de 4.000 de Megawaţi, aceasta ar însemna dublarea capacităţilor actuale pe termen mediu.
Nu este timp de pierdut. Odată cu înrăutăţirea condiţiilor climatice în Europa, companiile şi investitorii se îndreaptă spre activele regenerabile, iar guvernele alocă miliarde de euro pentru a accelera tranziţia dinspre combustibilii fosili şi a atinge obiectivele de neutralitate climatică. Chiar dacă asta creează oportunităţi, se intensifică şi competiția şi ar putea face mai dificil pentru companii să îşi atingă obiectivele, scris Bloomberg.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În încercarea de a se extinde pe segmentul energiei eoliene şi fotovoltaice, precum şi pentru extinde capacităţilor hidro, Hidroelectrica concurează cu alte mari companii energetice din România. Enel, E.ON, OMV Petrom, Engie şi fosta divizie CEZ, deţinută acum de fondul Macquarie Group, intenţionează să se extindă pe segmentul energiei verzi şi vizează oportunităţi de finanţare. În următorii ani România ar urma să primească de la UE peste 80 de miliarde de euro, iar o mare parte din aceşti bani a fost alocată pentru producţia de energie din surse regenerabile.
Cu toate acestea, directorul general de la Hidroelectrica, Bogdan Badea s-a declarat încrezător în capacitatea companiei de a concura pe acest segment competitiv.
“Ne creăm în mod activ propriile noastre oportunităţi de creştere”, a afirmat Bogdan Badea într-un interviu pentru Bloomberg. Pentru a se asigura că Hidroelectrica nu se va împotmoli în birocraţie şi că poate finaliza proiecte energetice, Bogdan Badea a spus că Hidroelectrica va face oferte numai pentru “proiecte care sunt cel puţin pregătite pentru faza de construcţie şi cu contracte de inginerie şi achiziţii semnate”. Hidroelectrica este pregătită să facă paşi cu mai multe proiecte în domeniul energiei eoliene şi fotovoltaice, imediat ce ofertele vor fi aprobate, a subliniat Bogdan Badea.
Pentru a finanţa aceste planuri, Hidroelectrica se va baza pe propriile sale surse de finanţare şi posibil pe vânzarea de obligaţiuni, care potrivit lui Bogdan Badea va fi mai facilă după ce compania va fi listată la bursă.
Hidroelectrica este aşteptată să demareze oferta publică iniţială la Bursa de valori de la Bucureşti în luna iunie, iar acţiunile vor fi vândute de Fondul Proprietatea SA, singurul acţionar minoritar la producătorul de electricitate. Fondul, gestionat de Franklin Templeton, intenţionează să vândă până la 20% din acţiunile Hidroelectrica, adică aproape întreaga sa participaţie la o companie evaluată în prezent la 12 miliarde de dolari.
Chiar dacă Hidroelectrica nu va primi niciun ban de pe urma IPO-ului, o listare cu succes i-ar creşte vizibilitatea şi i-ar da acces la o gamă mai largă de investitori.
Sectorul energiei regenerabile din România profită de pe urma faptului că ţara este parte dintr-un amplu val de investiţii verzi. În condiţiile în care găzduieşte deja cel mai mare parc eolian terestru din Europa, în primele trei luni ale acestui an România a emis autorizaţii de conectare la reţea pentru proiecte eoliene şi fotovoltaice cu o valoare de peste 1,5 miliarde de euro. În plus, pe măsură ce accelerează proiectele fotovoltaice, în scurt timp România ar putea găzdui cele mai mari parcuri fotovoltaice de pe continent.
Hidroelectrica este bine poziţionată pentru a profita de această tendinţă.
“Având în vedere puterea sa financiară şi posibilitatea de a combina mai multe surse de producţie de energie, Hidroelectrica pare a fi în poziţia ideală de a deveni un campion naţional în domeniul regenerabilelor”, spune Sorin Elisei, director la Deloitte. Acesta adaugă însă că trebuie făcută şi o precizare: în calitate de companie deţinută de stat, Guvernul României preia 90% din profitul companiei pentru a acoperi un deficit bugetar în creştere.
“Este un fapt că multe companii de stat încep anul cu mari planuri de investiţii dar reuşesc să finalizeze numai 40% până la 60% din aceste planuri”, a adăugat Sorin Elisei.
Cu toate acestea, George Sergiu Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, este mai optimist şi subliniază că Guvernul sprijină planurile de investiţii ale Hidroelectrica şi vrea să ajute compania să şi le finalizeze. “Vedem cum creşte cererea de electricitate atât la nivel intern cât şi în regiune”, a declarat Niculescu pentru Bloomberg.
Finalizarea cu succes a ofertei publice iniţiale ar fi o veste bună atât pentru Hidroelectrica cât şi pentru Bursa de Valori de la Bucureşti, care ar putea obţine astfel un upgrade la statutul de piaţă emergentă din partea MSCI, şi, de asemenea, ar permite Guvernului de la Bucureşti să atingă unul dintre indicatorii incluşi în PNRR, prin care s-a angajat să vândă un pachet minoritar de acţiuni la Hidroelectrica pentru a putea debloca finanţarea de la UE în valoare de 29 de miliarde de euro.