ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

Milioane de români au plecat peste granițe în anii recenți, din țara în care acum aproape fiecare dintre noi avem pe câteva cineva din familie sau un prieten drag instalat departe de casă. Conform statisticilor oficiale, doar în perioada 2008-2022 s-au înregistrat 3,16 milioane de emigranți. Unii au plecat ca să își găsească de lucru și să le asigure un trai mai bun celor rămași acasă, unii au plecat la studii, unii doar acolo au găsit oportunitățile profesionale pentru care s-au pregătit o viață. Cum rămâne însă cu partea cealaltă a poveștii? Se mai întorc (unii dintre) românii plecați? Având și o serie de exemple punctuale în jur și aproape de noi, am vrut să vedem cum arată tabloul mai larg, cu datele oficiale disponibile și cu câteva povești personale, care să ne arate de ce se întorc cei care aleg să o facă. Foarte pe scurt: în fiecare relatare vorbim de “acasă” și de familie. Facem totuși mențiunea că datele statistice oficiale disponibile au o serie de lacune, după cum spun specialiștii și că, deși există multe exemple de români care se întorc, se și pleacă în continuare

Cifrele. Câți români au revenit în țară în ultimii ani?

Conform datelor transmise de Institutul Național de Statistică (INS) la solicitarea Economedia, numărul cetățenilor români care au revenit în țară a variat în anii recenți, cu un vârf atins în 2022. Astfel, în 2017 numărul de cetățeni români reîntorși a fost de 146.315, în 2018 a scăzut ușor, la 141.289, anul următor a crescut la 161.286, în 2020 a ajuns la 114.469, iar în 2021: a crescut din nou, până la 149.513, iar în 2022 a atins un maxim de 190.205, dintr-un total de 293024.

Reprezentanții INS precizează că statisticile oficiale privind imigrația nu sunt construite pe baze de date la nivel individual; astfel, se cunoaște numărul total al românilor reîntorși, dar nu și țara din care aceștia vin; la nivel de țară de proveniență se cunoaște numărul total al imigranților”, au precizat reprezentanții INS.

Recomandări Video

Articolul continuă mai jos

„România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”

2:04:19

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 2

1:18:45

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 1

1:41:24

Mateusz Majewski, UiPath, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

2:50

Elisabeta Moraru, Google România, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

1:11

Iată cum arată datele pe cei mai recenți trei ani contorizați în statistici oficiale, cu țările de proveniență a imigranților:

Imigranți temporari*) dupa țara de reședință obișnuită anterioară (tara din care au venit) – fluxuri anuale

Specialistul în demografie Vasile Ghețău menționează că migrația de retur a românilor stabiliți în ani anteriori în țări dezvoltate din Europa domină tabloul imigrației.

“Imigrația în România se referă în datele INS la persoanele care și-au schimbat reședința obișnuită din alte țări în România în anii respectivi, însemnând imigrație cu o durată de cel puțin 12 luni potrivit standardelor Eurostat. În ansamblul imigranților din cei 6 ani (2017-2022) ponderea românilor este în mod firesc net dominantă, apropiată de 80%”, spune Ghețău. Valorile mai mici din anii 2021 și 2022 provin din creșteri apreciabile ale numărului de imigranți din Moldova în anul 2021 și din Ucraina în anul 2022.

“Lăsând la o parte astfel de evoluții conjuncturale, migrația de retur a românilor stabiliți în ani anteriori în țări dezvoltate din Europa domină tabloul imigrației – îndeosebi  fluxurile din Spania, Italia, Germania, Regatul Unit. Fără date detaliate, oscilațiile și chiar ușorul recul al imigrației din aceste țări poate proveni din deteriorarea pieței muncii în timpul pandemiei și din impactul economic mai recent al crizelor energiilor”, menționează Ghețău.

Acesta a subliniat că se face simțită în măsură crescândă mărimea imigrației pentru muncă din Nepal, Bangladesh, Sri Lanka, Pakistan, componentă ce ar urma să-și continue ascensiunea  în contextul crizei de forță de muncă autohtonă și solicitărilor agenților economici.

Conform unei analize făcute de specialist conform datelor statistice disponibile, numărul total al imigranților în anii 2017-2022 a fost de 1.185.620 persoane, iar cetățenii români reîntorși au reprezentat 76% (901.000).

Numărul imigranților din principalele țări de origine în anii 2017-2022.

Migrația netă în anii 2017-2022 pentru țările cu date disponibile și asupra emigranților (Sursa: INS)

O analiză amplă și date suplimentare legate de migrație:

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

Pentru fiecare număr din această statistică e o poveste cât o viață de om și a familiei sale. Ce îi poate aduce înapoi acasă pe românii plecați?

“După 21 de ani, nu m-am obișnuit cu Italia”/ “Am rămas pentru copii, aici, în România. Și așa i-am lăsat destul singuri”

Doamna Lăcrămioara a plecat din țară în 2004 și, la fel ca mulți români plecați, poate să îți spună exact și data: 7 august. Avea 34 de ani când a decis că, pentru familia sa, aceasta va fi soluția. Lucrase ca vânzătoare în România, iar soțul era angajat la RATB, însă, cu veniturile de atunci, nu și-au putut permite un credit pentru casă. “Stăteam cu chirie, aveam nevoie de bani pentru casă, așa că am mers la bancă. Dar am fost refuzați. Eram foarte dezamăgită că vrem să facem ceva și nu putem. Stăteam într-o cameră de 2/2, nu puteam dormi, cu doi copii, într-un pat”, spune românca. Așa că soții au luat drumul străinătății – mai întâi ea, apoi el, iar cei doi copii, de 12 și 17 ani, au rămas acasă, unde și-au continuat școala, cumva în grija rudelor, dar și sprijinindu-se unul pe altul. Doamna Lăcrămioara a plecat plătindu-și locul de muncă și a ajuns în Italia, unde a lucrat la bucătărie într-un restaurant dintr-un sat de munte, care era deschis doar vara, pentru turiști. “Mai întâi am plecat eu, apoi, după câteva luni, a venit și soțul”, povestește ea. După închiderea restaurantului, românca a ajuns să lucreze mulți ani ca badantă, dar și făcând curățenie în casele italienilor și, în timpul rămas “liber”, într-o pizzerie, în timp ce soțul muncea în Construcții.

Copiii au ajuns să îi viziteze în vacanță. “Dar nu au vrut să stea”, spune mama.

“Nici eu, după 21 de ani, nu m-am obișnuit cu Italia. Asta deși am întâlnit mulți oameni cumsecade. Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă. Copiii aveau școala aici (în România, n.red.), apoi au început să lucreze. După ce am cumpărat casa în România, ne-am întors și noi”, povestește românca emigrantă.

În 2015, familia a cumpărat casa, dar cei doi au mai avut nevoie de doi ani de lucru în Italia pentru a strânge banii necesari finalizării locuinței, așa că s-au întors în 2017. Pe 28 mai. Și această dată e întipărită foarte clar în istoria familiei.

Cei doi soți lucrează și acum, dar în România: ea face curățenie, soțul lucrează cu Bolt și sunt mulțumiți, chiar dacă salariile din țară nu le egalează pe cele din zonele bune din afară. “Aici niciodată nu se câștigă ca în Italia. În Nord, în Italia, câștigam 1600 de euro pe lună ca badantă, dar în sud salariul poate fi și la jumătate”.

“M-am mai dus înapoi, în 2020, când ni s-a stricat mașina, apoi copiii au zis: gata, ți-a ajuns!”, povestește ea și continuă: “Am rămas pentru copii, aici, în România. Și așa i-am lăsat destul singuri. Veneam o dată pe an în țară, că erau multe cheltuieli. A fost greu și pentru ei și pentru noi. Ei se descurcau, învățau. Sunt foarte mândră de copiii mei. Stăteau în curte cu un unchi, dar ei se descurcau”, spune domna Lăcrămioara, care între timp a devenit și bunică.

A meritat plecarea, privind în urmă? “Pentru casă, în care acum locuiește și fiica mea cu familia ei. Altfel nu cred că reușeam să strângem atâția bani”. Și se pleacă în continuare, dar peisajul e complex – unii pleacă, alții vin. “Am patru nepoți plecați în Germania, tinerii pleacă pentru bani, pentru salarii. Pleacă și persoane de vârsta mea”, spune ea. ” De rămas rămân tinerii, care își fac o viață acolo. Dar mulți se întorc. Sora mea a rămas în Italia, dar la pensie vine în România”, adaugă doamna Lăcrămioara.

“Am trăit mereu cu dorul constant de casă, familie și prieteni”

Bianca, o tânără din București, a plecat din țară în 2021 și s-a întors în România în acest an, deși își găsise de muncă în Londra.

“Am plecat în octombrie 2021 și m-am îndreptat către Londra, Regatul Unit. Motivul principal a fost nemulțumirea față de salariul din România, în special având în vedere experiența mea de 6 ani într-o bancă din București, unde m-am ocupat de customer care și investigații, cu accent pe chargeback-uri. Simțeam nevoia unei schimbări, iar gândul de a mă îndrepta către o profesie bine definită, cu perspective financiare mai bune, a fost hotărâtor”, ne povestește Bianca. Intenția sa inițială era de a rămâne în străinătate pentru 2-3 ani, pentru a strânge (și economisi) bani: voia să urmeze cursuri în domeniul IT și să se pregătească pentru o carieră în industria aceasta.

Cu toate că a reușit să își găsească loc de muncă în Marea Britanie, Bianca s-a gândit mereu la casă.

“În Londra, am început prin a lucra într-un depozit, dar mai târziu am găsit un loc de muncă în birou, concentrându-mă pe vânzări și recrutare. Acest job implica ajutarea oamenilor să se înscrie la universități și facilitarea procesului de finanțare. Cu toate că a fost o experiență profesională diferită, viața în Londra s-a dovedit a fi provocatoare și solicitantă, mai ales că locuiam singură într-un oraș atât de mare”, povestește tânăra.

“Chiar dacă am întâlnit oameni frumoși, lipseau conexiunile de durată, iar viața într-un mediu necunoscut a adus cu sine perioade anxioase. Am trăit mereu cu dorul constant de casă, familie și prieteni, asa ca am decis să mă întorc la începutul lui februarie 2024. Reîntoarcerea fost reconfortantă, iar acum sunt pregătită pentru următoarea etapă”, spune Bianca.

Tânăra s-a întors cu un plan, care implică România, cursuri de web development și  bucătar. Între timp, ea și-a găsit deja un nou job, în sistemul bancar.

IT-ul, domeniul care îi ține pe tineri în România. Și aduce și câțiva înapoi

În programare există, de asemenea, cazuri de tineri care lucrează aici, după ce au avut job-uri în afară, iar angajatorii mai observă o tendință.  “Mai degrabă aș zice că nu se mai pleacă, dar sunt și tineri care se întorc. Aici, în România, ești în top 1% cei mai bine plătiți, în afară nu se întâmplă asta”, menționează Dan Koblicska, country director la Capgemini Engineering în România, cu birouri în Cluj-Napoca.

Unul dintre cei care s-au întors e Tudor, care lucrează acum în biroul din Cluj al UiPath, primul “unicorn” românesc. “Eu am făcut facultatea în Cluj și în 2010 am plecat pentru un master în Italia, unde am stat doi ani. De acolo am fost recrutat de o firmă de IT din Marea Britanie”, ne povestește Tudor. După un scurt interval, de câteva luni, în România, pentru rezolvarea chestiunilor administrative legate de transfer, tânărul absolvent se muta în UK, unde a muncit patru ani. În 2016, a luat decizia să se întoarcă din Cambridge la Cluj.

“Am vrut să fiu cu prietenii și familia. Eu plecasem singur în 2010, să văd cum e să locuiești și să lucrezi în altă țară, nu aveam neaparat ideea să rămân acolo definitiv. Am zis că stau cât îmi e bine. După 4 ani mi-am dat seama că am văzut ce era de văzut și nici din punct de vedere financiar nu am făcut un sacrificiu întorcându-mă, salariile din România erau deja mai mari (în sectorul IT, n.red.). Salariul pe care am venit era de peste jumătate față de suma din UK, iar cheltuielile mai mici. Deci, per total, rămâneam cam cu aceiași bani”, povestește Tudor.

Acesta și-a luat și apartament folosind banii strânși în Marea Britanie, ceea ce nu e puțin lucru într-o piață imobiliară cum e Clujul. “În ceea ce privește job-ul, eram cumva plafonat, așa că am decis că ori îmi dau demisia și caut altceva acolo, ori mă întorc în România. Am și fost la câteva interviuri”, spune Tudor, care menționează totuși că, din perspectiva socială, lucrurile cântăreau înspre reîntoarcere. “Am rămas surprins când am venit la interviuri în Cluj, piața se schimbase în bine față de ce am experimentat eu înainte să plec, făcând un internship aici”, spune Tudor.

Acesta a mai lucrat la încă două firme de IT înainte să ajungă în UiPath, atunci când firma și-a deschis birou la Cluj. “Nu am regretat deloc întoarerea”, concluzionează programatorul, care e mulțumit de perspectivele sale profesionale în România. Cu toate acestea, traiul în România vine la pachet și cu sincope. Unul dintre exemple ține de lipsa digitalizării și accesul la serviciile administrației. “Am experimentat asta cu permisul, de exemplu. În UK mi-am făcut permis online, când m-am întors aici, cu dosare și poliție”, exemplifică Tudor.

În ceea ce mulți ani a fost unul dintre cele mai dinamice sectoare din economia Românească – în IT – există și multe exemple de antreprenori “repatriați” – sunt cei care au revenit acasă și și-au fondat propriile firme.

“Cei care au fost plecați și se întorc în țară vin mai degrabă ca să pornească afaceri, mai puțin vin ca angajați”, spune Voicu Oprean, CEO al Arobs, care este el însuși e un român revenit în țară pentru a crea un business care acum preia companii din afară.

S-au întors la agricultură

Dintre cei care au ales să revină în țară, câțiva au pornit afaceri în turism sau agricultură, mai ales că mulți români au lucrat în aceste domenii în țările unde au emigrat temporar. Unul dintre ei este Traian Badea, un antreprenor din București, care a investit banii câștigați la muncă, în străinătate, într-o pepinieră, pe care a înființat-o în satul, „Lada”, din jud. Teleorman.  Un alt exemplu este cel al unei tinere din Vaslui, care, după ce a muncit în Anglia, a început acasă o afacere care implică cultivarea căpșuni. Poveștile lor, pe Economedia AICI și AICI

Cei care încă nu prea se întorc: medicii

Unul dintre domeniile din care s-a plecat masiv în afara țării în ultimii ani e Medicina. Pentru a reda dimensiunea fenomenului, să spunem doar că un medic pleca din țară la fiecare 6 ore, după cum arătau datele prezentate de Colegiul Medicilor la finalul anului 2016. Circa 22.000 de medici au avut intenţia de a pleca din ţară în ultimii 10 ani şi au cerut pentru acest lucru certificate profesionale curente, emise de Colegiul Medicilor din România (CMR), conform datelor din 2022. Iar medicii plecați nu prea fac cale întoarsă.

Din Franța, de exemplu, unde s-a format o comunitate consistentă de medici români, sunt puține cazuri de doctori care să revină în țară, ne spune un medic român emigrat în urmă cu mai bine de 10 ani.

“Eu mă gândesc la întoarcere în țară, pentru a fi aproape de familia din România, dar ca opțiune pentru vârsta de pensionare. Medicii nu prea se întorc. Eu, personal, cunosc un singur caz – un medic care s-a întors la București, dar și acela a revenit curând în Franța. Sunt câteva cazuri, poate, punctuale, de medici care acum lucrează în România, după ce au fost plecați, dar, în general, e greu să revii să faci medicină în țară. O dată ce cunoști sistemul de aici, unde mijloacele de tratare a pacienților și oportunitățile în carieră sunt incomparabil superioare”, spune medicul român care profesează în Franța.

Și mai e un aspect. “O dată ce am plecat, noi nu mai suntem bine văzuți când ne întoarcem. Suntem cei care am “dezertat” cumva, pentru o viața mai bună și bani. Ceea ce nu e neaparat adevărat, medicii nu pleacă pentru bani: e vorba despre condițiile de muncă, care sunt serioase și răsplătite la un program de 12 ore pe zi pentru un generalist de exemplu. Și aici e greu pentru un român și e mult de muncă, dar efortul e răsplătit”, completează medicul.

Se pleacă. Unde se pleacă și de ce?

Conform datelor recensământului legate de mobilitatea populației, prezentate la finalul lunii septembrie 2023, 457 de mii de români au anunțat că au reședința temporar în altă țară. Dintre aceștia, cei mai mulți, 24% (111 mii) sunt plecați în Italia. Peste 60 de mii de persoane au anunțat că sunt în peninsulă între 9 și 11 luni, în timp ce doar 2.400 de persoane susțin că plecarea lor este pentru una, două luni, arată o analiză G4Media. Urmează apoi, ca țară de destinație, Germania (89 de mii), Regatul Unit al marii Britanii (67 de mii), Spania (57 de mii), Franța (28 de mii) și Austria (18.700).

Aproape toate municipiile reședință de județ din țară au pierdut locuitori între cele două recensăminte, cel din 2011 și cel încheiat în 2022.

Conform datelor preliminarii transmise de Institutul Național de Statistică (INS), doar trei capitale de județ a înregistrat un bilanț pozitiv în privința numărului de locuitori. Municipiile Alba Iulia, Bistrița și Vaslui sunt singurele unde există mai mulți locuitori în 2022, față de 2011. În Alba Iulia, creșterea este de la 63.536 de locuitori (2011), la 64.227 (2022), în timp ce în Bistrița populația a crescut de la 75.076, la 78.877, în 2022. În Vaslui, populația a crescut de la 55.407 locuitori (2011), la 63.035 (2022).

Analiză: Peste 18% dintre cei născuţi în Romania locuiau în străinătate

Potrivit unei analize publicate de portalul de statistică Erdelystat.ro, în 2020, peste 18% dintre cei născuţi în Romania locuiau în străinătate. Prin compararea datelor statistice oficiale disponibile în România şi în alte ţări, portalul a analizat evoluţia pe zece ani a proceselor internaţionale de imigrare şi emigrare care au afectat România între 2012 şi 2021, însă din cauza datelor incomplete pentru 2021, unele dintre constatările formulate se referă numai la anul 2020, transmite Hirado.hu, citat de Rador.

Potrivit datelor statistice, Erdélystat.ro a estimat la 22,6 milioane numărul persoanelor care s-au născut şi au locuit în România în 2020. Cel puţin 18% din această populaţie şi aproape un sfert din grupa de vârstă activă de 20-59 de ani locuiau în străinătate în 2020.

În cele 25 de ţări analizate, un total de aproximativ patru milioane de cetăţeni născuţi în România trăiau în mod obişnuit în afara ţării în 2020.

Cele mai populare cinci ţări de destinaţie pentru emigranţii din România sunt Italia (979.000 de persoane), Germania (813.000 de persoane), Spania (579.000 de persoane), Marea Britanie (427.000 de persoane) şi Ungaria (210.000 de persoane).

“Orașele-magnet” pierd din turație, pe fondul îmbătrânirii. Tot mai mulți oameni cu studii superiorare pleacă în afara țării.

Toate orașele mari au pierdut populație în ritm mai ridicat decât media națională, iar în ultimul deceniu România a cunoscut cel mai amplu fenomen de suburbanizare din istorie, arată analiza unor  consultanți, care lucrează inclusiv pentru Banca Mondială, realizată pe baza datelor de la recensământul din 2021. “Orașele-magnet” ale României pierd din turație din cauza îmbătrânirii demografice, iar forța de muncă înalt calificată rămâne principalul motor de creștere, mai arată datele prezentate în cadrul unui eveniment UrbanizeHub, organizat în urmă cu câteva luni, la Cluj. Datele recensământului mai arată că tot mai mulți oameni cu studii superiorare pleacă în afara țării.

România a pierdut din populație și pe fondul migrației. Italia, Germania și Marea Britanie sunt principalele țări de destinație pentru persoanele temporar absente plecate in străinătate, dar peisajul diferă la nivel național.