Sursă foto: Ministerul Energiei
SAPE, Ministerul Energiei şi Hidroelectrica vor redacta, în septembrie, caietul de sarcini privind întocmirea studiului de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investiţii Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti, a anunţat joi Ministerul Energiei, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, scrie Agerpres.
„Proiectul Tarniţa – Lăpuşteşti avansează. În luna septembrie, SAPE, Ministerul Energiei şi Hidroelectrica vor redacta caietul de sarcini privind întocmirea studiului de fezabilitate pentru realizarea obiectivului de investiţii Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti. Pentru anunţul lansat pe 1 august anul curent, de SAPE SA pe site-ul https://www.sape-energie.ro/category/consultari-de-piata/, privind cercetarea de piaţă pentru stabilirea valorii estimate, respectiv a preţului estimativ pentru fiecare fază de proiect solicitată, durata de realizare a celor două etape, documentele necesare, identificarea prestatorilor cu experienţă în întocmirea documentaţiilor, în prestarea serviciilor de elaborare a studiului de fezabilitate, a existat interes internaţional. Datorită acestui interes, aşa cum reiese din numărul de scrisori şi oferte neangajante pe care SAPE le-a primit de la diverse companii şi organizaţii din întreaga lume, inclusiv Coreea de Sud, Spania şi Germania, termenul de depunere a ofertelor neangajante a fost prelungit cu două săptămâni, până pe 22 august a.c. În cadrul cercetării de piaţă, au fost depuse 13 oferte neangajante pentru realizarea proiectului Tarniţa – Lăpuşteşti. Ele vor fi analizate de SAPE, urmând ca în luna septembrie să se treacă la următoarea etapă”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a instituţiei.
Funcţionarea hidrocentralei Tarniţa – Lăpuşteşti şi producţia de energie verde reprezintă un proiect prioritar, de care România are nevoie, menţionează sursa citată.
Context
Construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești, cu o putere instalată de 1.000 MW, presupunea o investiție de tip greenfield de peste 1 miliard de euro, potrivit Economica.net. Proiectul prevedea inițial ca această hidrocentrală să fie construită pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald, cu patru grupuri de 250 MW fiecare.
Timp de doi ani, din 2014, când Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță care prevede ajutoare de stat pentru investitoriii în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, și până în 2016, Hidro Tarnița a derulat o procedură de selecție de investitori privați parteneri pentru proiectul hidrocentralei Tarnița Lăpuștești.
La acea vreme s-au arătat interesate trei consorții formate din companii din China: Gezhouba Group Company Limited-Wu Lingpower Corporation, China Huadian Engineering-Guizhou Wujiang Hydropower și Huaneng Lancang River Hydropower-Hydrolancang International Energy.
În final, în 2017, Guvernul a întrerupt procedura de selecție și a decis să analizeze alte modalități de atragere de investitori pentru proiectul Tarnița.
Doi ani mai târziu, în 2019, ministrul de atunci al Energiei, Anton Anton, spunea că a avut discuții cu reprezentanții unei companii private din Coreea de Sud specializată în energie nucleară și hidro și le-a transmis să se înscrie la licitația care ar fi urmat să fie organizată pentru selecția de investitori care să realizeze proiectul în sistem de parteneriat public-privat. Însă în 2020, ministrul Energiei de atunci, Virgil Popescu, a vorbit despre abandonarea proiectului.
În 2021 au mai apărut noi informații conform cărora patru companii din Coreea de Sud (Busan Korea Biotechnology (BKB), care în urmă cu 10 ani intenționa să participe la construirea reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă, Korea Western Power, Hyundai Engineering din grupul omonim și GE Global Services GmbH Korea Branch, divizie a gigantului american General Electric) au transmis statului român că sunt interesate să se implice într-o eventuală resuscitare a proiectului, după cum a scris Profit.ro.