Sursa foto: European Council
Ungaria duce în continuare o luptă dificilă pentru a debloca zeci de miliarde de euro din fondurile UE, chiar și după ce parlamentul țării a făcut modificări în sistemul judiciar pentru a se conforma cererilor Bruxelles-ului privind statul de drept, scrie Financial Times.
Parlamentul a aprobat miercuri o legislație menită să răspundă preocupărilor UE privind independența instanțelor sub regimul iliberal al premierului Viktor Orbán – unul dintre motivele pentru care Bruxelles-ul a înghețat mai multe linii de finanțare UE pentru această țară.
Cu toate acestea, legislația a abordat doar o parte din preocupările mai largi ale Bruxelles-ului cu privire la erodarea statului de drept și a libertăților civile, precum și la corupția sistemică, au declarat oficialii. Înghețarea finanțării UE afectează grav economia ungară, care se confruntă cu o creștere anemică și cu o inflație care, la 25%, este de două ori mai mare decât cea a celorlalte state membre ale UE.
Věra Jourová, vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, a declarat că decizia parlamentului ungar a fost un “pas înainte foarte bun”. Cu toate acestea, ea a declarat că este nevoie de mai multe informații cu privire la toate celelalte reforme necesare pentru eliberarea banilor din fondul de redresare. “Așadar, este prea devreme”, a spus ea.
Ungaria dorește să deblocheze subvenții în valoare de 5,8 miliarde de euro din programul de redresare NextGenerationEU, în valoare de 800 de miliarde de euro. În plus, Budapesta încearcă să răspundă preocupările Comisiei care stau în calea plăților de fonduri regionale care se apropie de 22 de miliarde de euro până în 2027.
Pachetul legislativ al Ungariei consolidează supravegherea instanțelor de către un consiliu judiciar independent, limitează sfera de acțiune a guvernului la Curtea Constituțională și interzice guvernului să trimită cazuri la anumite instanțe, automatizând sistemul pentru a evita ingerințele.
Însă prima plată a fondurilor de recuperare Covid-19 va fi posibilă numai după ce Budapesta va rezolva alte peste 20 de “super-puncte de referință” referitoare la problemele legate de statul de drept – dintre care doar unele au fost abordate de legislație.
De asemenea, Ungaria nu poate solicita rambursări pentru cheltuielile de coeziune până când nu respectă pe deplin dispozițiile Cartei drepturilor fundamentale a UE, care fac acum parte din legislația bugetară a blocului. Bruxelles-ul a declarat că va opri plățile și din cauza unei legi ungare care discriminează persoanele pe baza orientării sexuale și a identității de gen, precum și a unor dispoziții care prezintă “riscuri grave pentru libertatea academică și dreptul la azil”.
Orbán se va confrunta cu o luptă îndelungată pentru a obține restul fondurilor UE și s-ar putea să nu obțină niciodată întreaga sumă, deoarece unii bani sunt legați de chestiuni politice asupra cărora este puțin probabil să cedeze, a declarat Márta Pardavi, copreședinte al Comitetului Helsinki din Ungaria, un grup pentru drepturile omului.
“Multe dintre cererile UE sunt încă nesatisfăcute și nu există niciun semn vizibil că guvernul se gândește măcar la soluții în privința lor. Există o autoritate anticorupție, de exemplu, dar nu vedem strategia lor anticorupție concretă, iar aceasta nu poate fi concepută peste noapte.”
Budapesta nu a rezolvat la alte probleme, cum ar fi conducerile universităților, unde numirile pe viață ale unor loialiști ai guvernului în consiliile de administrație au dus la suspendarea finanțării UE pentru programele de schimb de studenți și de cercetare și dezvoltare.
Miercuri, guvernul ungar a insistat că ia măsurile necesare pentru a răspunde cererilor Comisiei, în timp ce a solicitat deblocarea finanțării. “Ungaria și-a îndeplinit acum obligațiile privind sistemul judiciar”, a declarat ministrul justiției, Judit Varga. “Ne așteptăm ca Bruxelles-ul să plătească acele fonduri UE care sunt datorate Ungariei”.