Sursa foto: Pexels/ Sora Shimazaki
USR și Forța Dreptei anunță într-un comunicat că au atacat la Curtea Constituțională legea privind guvernanța corporativă, adoptată miercuri de Parlament. Proiectul de lege inițiat de guvernul Ciucă înființează o super-agenție de control absolut asupra tuturor companiilor cu capital de stat. Un amendament aprobat arată că agenția se va finanța din amenzi și va avea un buget de până la 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat din România. Agenția pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), despre care Economedia a scris în exclusivitate încă din decembrie 2022, va fi sub controlul premierului și al secretarului general al guvernului. Camera Deputaților este cameră decizională. Legea merge acum la promulgare. USR și Forța Dreptei afirmă că prin această lege „este întărită căpușarea companiilor de stat și e înființată o super-agenție prin care Marcel Ciolacu să controleze, când preia funcția de premier, întreprinderile publice”.
În sesizarea depusă la CCR, cele două partide invocă încălcarea principiilor bicameralismului și egalității în fața legii, precum și pe cel al securității juridice, previzibilității și clarității normelor.
În ceea ce privește principiul bicameralismului, USR și Forța Dreptei afirmă încălcarea rezultă din cele peste 700 de amendamente adoptate la Camera Deputaților fără să fi fost discutate și la Senat, astfel că forma adoptată de Camera Deputaților poate fi considerată o cu totul altă lege decât cea adoptată de Senat.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Apoi, legea votată de majoritatea PSD-PNL-UDMR conține prevederi de natură să genereze discriminări. Este vorba de noua super-agenție, Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, pe care o va coordona premierul, al cărei personal va fi plătit cu 50% în plus față de celelalte funcții publice din cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Or, este evident că e vorba de un privilegiu nejustificat acordat angajaților viitoarei agenții, ceea ce contravine principiului egalității în fața legii, consacrat de Constituție”, arată comunicatul celor două partide.
„În zgomotul protestelor pe teme false, PSD şi PNL şi-au trecut proiectul care înființează super-agenția care va controla companiile de stat. Practic, o nouă sursă de posturi la stat, cu salarii majorate direct cu 50% față de restul angajaților. Cu o gaură de 24 de miliarde de lei la bugetul de stat, nu putem permite bătaia de joc față de taxele plătite de românii ce muncesc cinstit în această țară. Contestația noastră la CCR are trei piloni, iar unul dintre ei este chiar derogarea de la legea salarizării unitare, prin care angajații noii agenții vor primi 50% în plus la salariu. Să explice Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu cu ce vor fi mai speciali aceşti angajați ai statului comparativ cu restul”, declară deputata USR Cristina Prună.
USR anunță că a votat împotriva legii privind guvernanța corporativă, acuzând grave încălcări ale Regulamentului Camerei în cadrul procedurii parlamentare și arătând că prevederile impuse de PSD-PNL-UDMR nu doar că nu vor îmbunătăți activitatea companiilor de stat, ci vor întări căpușarea lor și vor crea noi sinecuri pentru activul de partid.
„Marea majoritate a companiilor de stat sunt falimentare și susținute din banii contribuabililor. Așa că PSD și PNL s-au gândit să rezolve problema prin a înființa încă o nouă agenție. Apoi, au plasat minciuna că ar vrea să limiteze indemnizațiile șefilor companiilor de stat. Știți la cât le limitau? La 72 de salarii medii. Nu minime, medii. După ce am atras atenția asupra acestei inepții, ce credeți că au făcut? Au eliminat de tot limitarea. Acum, șefii companiilor de stat pot avea salarii oricât de mari. PSD și PNL nu au nicio intenție să reducă cheltuielile statului sau căpușarea constantă pe care o fac”, precizează Claudiu Năsui, deputat USR și fost ministru al Economiei.
Ce va face AMEPIP
Proiectul de lege pentru înființarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost adoptat de guvern în decembrie 2022 și trimis în Parlament. La acel moment, nici premierul Ciucă și nici alți lideri PNL nu au avut obiecții.
Pe scurt, proiectul de lege înființează o super-agenție (AMEPIP) care va pune sub controlul premierului și al secretarului general absolut toate companii și regiile autonome cu capital de stat: firme controlate de ministere, primării, consilii județene și agenții de dezvoltari intra-comunitară (ADI).
Controlul AMEPIP asupra acestor companii va fi absolut, după cum arată mai multe articole din proiect. De exemplu, un articol din proiect arată cât de ușor vor putea fi dați afară administratorii unei companii cu capital de stat, chiar dacă sunt numiți pe mandate de patru ani, doar pe motiv că nu își îndeplinesc indicatori-cheie de performanță, stabiliți de altfel chiar de conducerea AMEPIP, subordonată guvernului:
- ”În situația în care indicatorii cheie de performanță nu sunt refăcuți la nivelul minim aprobat, AMEPIP transmite autorității publice tutelare măsura revocării administratorilor numiți și reluarea procedurii de selecție, cu informarea Guvernului în acest sens”
În plus, un nou amendament aprobat de deputați arată că super-agenția se va finanța din amenzi și cu până la 0,1% din veniturile totale stabilite prin situațiile financiare anuale ale întreprinderilor publice.
- „Veniturile proprii ale AMEPIP provin din amenzi și dintr-un tarif de monitorizare de până la 0,1% din veniturile totale stabilite prin situațiile financiare anuale ale întreprinderilor publice, aprobate pentru anul precedent, stabilit anual prin ordin al președintelui AMEPIP.”
- Ce înseamnă 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat din România? De exemplu, anul trecut, doar 5 companii energetice controlate majoritar de statul român au cumulat venituri de 37 de miliarde de lei (aproape 8 miliarde euro). 0,1% din această sumă ar însemna un buget de 37 de milioane de lei pentru AMEPIP de la numai 5 companii. În România există peste 1.100 de companii controlate majoritar de stat. Cele mai recente date publicate de Ministerul Finanțelor arată că companiile controlate majoritar de stat au realizat venituri de 81 miliarde lei, în primele nouă luni din anul 2022. Extrapolat, asta ar însemna un venit de peste 100 de milioane de lei anual pentru AMEPIP. Spre comparație, Autoritatea de Reglementare în Energie a avut un buget de 166 milioane de lei în 2022.
Anterior, proiectul prevedea că veniturile provin din tarife, contribuţii şi cote cuvenite AMEPIP pentru exercitarea atribuţiilor de reglementare, autorizare, supraveghere şi control.
Acest amendament a fost depus de grupurile parlamentare ale PSD, PNL, UDMR și Minorităților.
Un nou amendament arată că AMEPIP poate sancționa companiile dacă nu îndeplinesc indicatorii de performanță și poate prelua calitatea de autoritate publică tutelară. Amendamentul a fost depus de deputații PNL Florin Roman, Cristina Trăilă, Călin Bota, Ioan Cupșa și Sorin Năcuță.
Mai amintim că o prevedere din proiect, care a rămas nemodificată, i-ar face pe funcționarii AMEPIP cei mai bine plătiți bugetari. Astfel, ei ar avea un salariu cu 50% mai mare decât alți bugetari cu poziții similare în administrație.
Liberalii au votat pentru, deși anterior au cerut refacerea proiectului
64 de liberali au votat „pentru” acest proiect, doar 2 liberali au fost „contra” și unul s-a abținut, în contextul în care săptămâna trecută liberalii cereau refacerea proiectului.
G4Media a scris, săptămâna trecută, că parlamentarii PNL s-au revoltat când proiectul a ajuns în Camera Deputaților și au însărcinat-o pe Cristina Trăilă, specialistă în achiziții publice, să gestioneze un grup de lucru. Ulterior, liberalii l-au chemat la discuții pe Marian Neacșu (PSD), actualul secretar general al guvernului, considerat mâna dreaptă a liderului Marcel Ciolacu în interiorul executivului, potrivit informațiilor G4Media.
Liberalii au cerut refacerea proiectului și eliminarea prevederilor care dau premierului, secretarului general al guvernului și șefului noii agenții putere absolută asupra conducerii companiilor de stat.
Una dintre temerile PNL este că PSD va putea să controleze nu doar companiile deținute de ministere, ci și firmele CJ-urilor și ale agențiilor de dezvoltare intracomunitară, agenții formate din zeci de primării care acum au un echilibru politic și pot derula proiecte majore de utilități.
Deputații PNL au amenințat atunci că nu vor vota proiectul în caz că PSD nu acceptă modificările.
Pe de altă parte, PSD-iștii, în frunte cu Marian Neacșu, susțin că prevederile controversate ar fi cerute de OCDE și de PNRR, motiv pentru care guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă le-au și acceptat. Liberalii resping însă argumentele lui Neacșu. ”E absurd ca OCDE sau Comisia Europeană să ceară ori să accepte un astfel de control arbitrar, discreționar al unor politicieni asupra companiilor cu capital de stat. Dacă ar fi votat, proiectul ar arunca în aer guvernanța companiilor de stat, care oricum sunt considerate prea politizate”, a declarat pentru G4Media un lider PNL.
Liderii PNL mai susțineau că Marian Neacșu, care urmează să plece la rotativă din funcția de secretar general al guvernului, își dorește pentru el însuși șefia acestei super-agenții.
Intenția vine în contextul în care România și-a asumat, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reforma companiilor de stat și numirea de management profesionist și stabil, în loc de numiri politice și interimate de câte 4 luni, prelungite în mod repetat.