Standard&Poor’s: Într-un scenariu negativ, România va fi singura țară din regiune care nu va intra în recesiune în 2023, deși creșterea va fi aproape de zero

analiza calcule recesiune criza Foto: Pixabay

România va fi singura țară din Europa Centrală și de Est care nu va intra în recesiune în 2023, deși creșterea va fi aproape de zero, într-un scenariu negativ care presupune o întrerupere completă a livrărilor de gaze din Rusia, o recesiune economică ulterioară în Germania și condiții de finanțare mai stricte la nivel mondial, arată un raport realizat de agenția de rating Standard&Poor’s.

Economiștii S&P Global Ratings se așteaptă ca creșterea medie a PIB-ului în cele șase economii din Europa Centrală și de Est cuprinse în acest raport (ECE-6: Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Slovacia) să scadă la 1,4% în 2023, de la 4% în 2022.

Pentru România, S&P estimează o creștere de 2,8% în 2023, cea mai mare din regiune. În ce privește vecinii, S&P estimează o creștere de 1,8% pentru Bulgaria, de 0,2% pentru Cehia, de 1,8% pentru Ungaria, de 1,2% pentru Poloniaș și de 0,4% pentru Slovacia.

În plus, S&P observă riscuri semnificative de scădere a acestei creșteri (deja mult sub tendință) în 2023. „Situația aprovizionării cu energie în Europa rămâne incertă, în timp ce ratele dobânzilor pe piețele dezvoltate ar putea fi nevoite să crească chiar mai mult decât în scenariul nostru de bază. Prin urmare, am elaborat un scenariu negativ pentru a ilustra sensibilitatea ECE-6 la o criză energetică prelungită în Europa și la rate ale dobânzii mai mari la nivel mondial. În acest scenariu negativ, care presupune o întrerupere completă a livrărilor de gaze din Rusia, o recesiune economică ulterioară în Germania și condiții de finanțare mai stricte la nivel mondial, creșterea regională ponderată în 2023 ar putea fi cu 2,1% mai mică decât în scenariul de referință, majoritatea economiilor ECE-6 înregistrând o contracție economică”, arată S&P.

S&P subliniază însă că România este cea mai puțin intensivă țară din punct de vedere energetic din grup și, de asemenea, cea mai puțin dependentă de importurile de energie, având în vedere ponderea mare a producției interne.

Astfel, în scenariul negativ, S&P estimează că majoritatea economiilor din ECE-6 ar intra în recesiune în 2023. Șocul s-ar răspândi în economii prin intermediul comerțului, al aprovizionării cu energie, al canalelor financiare și al încrederii, ceea ce ar duce la o revizuire în scădere cu 2,1 puncte procentuale a creșterii PIB-ului regional de referință de 1,4%. Impactul variază între 1,5 puncte (Polonia) și 2,6-2,8 puncte (Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia). Scenariul are în vedere o scădere generalizată a tuturor componentelor PIB-ului, inclusiv a exporturilor, a consumului și a investițiilor fixe.

Stagflația prelungită din Europa avansată, inclusiv din Germania, ar putea amplifica încetinirea economică din ECE, împingând probabil majoritatea economiilor din ECE-6 într-o recesiune de un an întreg în 2023 și ar putea crește presiunile inflaționiste, ceea ce ar afecta profilurile fiscale, externe și monetare ale statelor suverane din ECE, mai arată Standard&Poor’s.

În cadrul scenariului negativ pentru zona euro, care presupune raționalizarea gazului declanșată de o întrerupere completă a gazului rusesc, prețuri mai mari la energie și o politică monetară mai strictă, zona euro și Germania s-ar contracta cu 1,3% și, respectiv, 3,4%.

În cadrul acestui scenariu, S&P preconizează că toate economiile ECE-6, cu excepția României, unde creșterea va fi marginal peste zero, se vor contracta în termeni de an întreg, ceea ce ar reprezenta compromisuri și provocări dificile pentru factorii de decizie politică.

Agenția de rating arată că recesiunea ar putea fi și mai profundă, iar inflația și mai mare în unele economii din Europa Centrală și de Est, dacă Rusia decide să oprească livrările de petrol către Europa. Republica Cehă, Slovacia și Ungaria sunt deosebit de vulnerabile. Aceste județe fără ieșire la mare depind în mare măsură de petrolul rusesc livrat prin conducta Drujba și sunt exceptate temporar de la embargoul impus de UE asupra petrolului rusesc începând cu 5 decembrie 2022. În pofida progreselor recente în stabilirea unor canale de aprovizionare alternative, penuria de petrol rusesc ar determina probabil guvernele să ofere un sprijin fiscal suplimentar economiei, ceea ce le-ar submina pozițiile fiscale și ar plasa datoria publică pe o traiectorie ascendentă într-un mediu în care costurile de finanțare a guvernului sunt în creștere. În plus, aprovizionarea cu energie pentru iarna 2023-2024 rămâne incertă, deoarece este acum clar că fluxurile de energie rusească către Europa vor rămâne puternic reduse. În funcție de combinația de șocuri specifice fiecărei țări în ceea ce privește aprovizionarea cu energie, precum și de răspunsurile politice, ar putea apărea presiuni în sensul scăderii ratingurilor suverane ale unor țări.

Fondurile UE

S&P subliniază că eămâne de văzut capacitatea guvernelor din ECE de a obține și de a utiliza fondurile disponibile în cadrul diferitelor facilități ale UE. De când țările ECE-6 au aderat la UE la mijlocul anilor 2000, subvențiile UE au reprezentat între 2% și 4% din PIB-ul lor anual, sprijinind investițiile publice, creșterea și convergența veniturilor. Regiunea a devenit din nou eligibilă pentru transferuri semnificative din partea UE în perioada 2021-2027, stocul de fonduri disponibile pentru fiecare țară variind între 20% și aproape 50% din PIB-ul național. Aceste fonduri vor proveni din trei surse principale: Cadrul de finanțare multianual (CFM) anterior al UE pentru 2014-2020, în cadrul căruia sunt disponibile fonduri până în 2024; CFM al UE pentru 2021-2027 și NextGenerationEU (NGEU), inclusiv mecanismul de redresare și reziliență (RRF).

Cu toate acestea, spre deosebire de trecut, există riscuri pentru fluxul unora dintre aceste fonduri, având în vedere dorința tot mai mare a Comisiei Europene de a lega plata acestora de respectarea principiilor instituționale ale UE, în fața eroziunii instituționale din anumite părți ale ECE.

În opinia S&P, Ungaria și Polonia sunt deosebit de expuse riscului de întârziere sau de suspendare a unor fonduri UE. CE a întârziat aprobarea planului național de redresare al Ungariei (condiția prealabilă pentru plățile din cadrul RRF) și a înghețat temporar o treime din alocarea fondului de coeziune al UE pentru 2021-2027 al țării. Între timp, în Polonia, prima plată a fondurilor RRF ar putea fi amânată până anul viitor, din cauza preocupărilor nerezolvate ale CE cu privire la reformele judiciare poloneze. Conform estimărilor instituției financiare, cele două țări și autoritățile UE vor găsi probabil un compromis, deblocând fondurile, având în vedere motivele economice și geopolitice convingătoare pentru a face acest lucru.

Însă S&P mai arată că, chiar dacă fondurile UE sunt deblocate în totalitate, absorbția acestora va necesita eforturi politice susținute. Cu câteva excepții, rata de absorbție a fondurilor UE a fost relativ scăzută. În cazul unor state suverane din ECE, capacitatea de a utiliza fondurile UE a fost limitată de constrângeri instituționale și administrative (inclusiv în România și Bulgaria). Abordarea acestora necesită măsuri politice concertate, care s-ar putea dovedi o provocare în județele cu coaliții guvernamentale fragile (România, Republica Cehă și Slovacia) sau în cele care se confruntă cu începutul unor cicluri electorale (alegerile generale din Polonia sunt programate la sfârșitul anului 2023, iar în România și Slovacia în 2024).

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: