Sursa foto: FMI
Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat duminică că riscurile pentru stabilitatea financiară au crescut și a cerut continuarea vigilenței, deși acțiunile economiilor avansate au calmat stresul pieței, scrie Reuters.
Directorul general al FMI și-a reiterat punctul de vedere că 2023 va fi un alt an provocator, cu creșterea globală încetinind sub 3% din cauza cicatricilor cauzate de pandemie, războiului din Ucraina și înăspririi monetare.
Chiar și cu o perspectivă mai bună pentru 2024, creșterea globală va rămâne cu mult sub media sa istorică de 3,8%, iar perspectiva generală a rămas slabă, a spus ea la Forumul pentru Dezvoltare din China.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
FMI, care a prezis o creștere globală de 2,9% în acest an, este programat să publice noi previziuni luna viitoare.
Georgieva a spus că factorii de decizie din economiile avansate au răspuns decisiv la riscurile de stabilitate financiară în urma prăbușirii băncilor, dar chiar și așa este nevoie de vigilență.
„Așadar, continuăm să monitorizăm îndeaproape evoluțiile și evaluăm potențialele implicații pentru perspectivele economice globale și stabilitatea financiară globală”, a spus ea, adăugând că FMI acordă o atenție deosebită țărilor cele mai vulnerabile, în special țărilor cu venituri mici, cu niveluri ridicate a datoriei.
Ea a avertizat, de asemenea, că fragmentarea geo-economică ar putea împărți lumea în blocuri economice rivale, rezultând „o divizare periculoasă care i-ar lăsa pe toți mai săraci și mai puțin siguri”.
Georgieva a spus că revenirea economică puternică a Chinei, cu o creștere estimată a PIB-ului de 5,2% în 2023, oferă o oarecare speranță pentru economia mondială, China fiind estimată să reprezinte aproximativ o treime din creșterea globală în 2023.
FMI estimează că fiecare creștere cu 1 punct procentual a creșterii PIB-ului din China are ca rezultat o creștere cu 0,3 puncte procentuale a creșterii în alte economii asiatice, a spus ea.
Ea a îndemnat factorii de decizie din China să depună eforturi pentru a crește productivitatea și a reechilibra economia, departe de investiții și către o creștere mai durabilă bazată pe consum, inclusiv prin reforme orientate spre piață pentru a echita condițiile de concurență între sectorul privat și întreprinderile de stat.
Astfel de reforme ar putea crește PIB-ul real cu până la 2,5% până în 2027 și cu aproximativ 18% până în 2037, a spus Georgieva.
Ea a spus că reechilibrarea economiei Chinei ar ajuta, de asemenea, Beijingul să-și atingă obiectivele climatice, deoarece trecerea la o creștere bazată pe consum ar reduce cererea de energie, va reduce emisiile și va reduce presiunile privind securitatea energetică.
Procedând astfel, a spus ea, ar putea reduce emisiile de dioxid de carbon cu 15% în următorii 30 de ani, rezultând o scădere a emisiilor globale de 4,5% în aceeași perioadă.