Sursa foto: Pexels
“Stabilitate, siguranță și dezvoltare” – așa sintetizează reprezentanții guvernului perioada recentă, într-un mesaj transmis pentru a marca șapte luni de guvernare. România a înregistrat cea mai mare creștere economică între statele membre ale Uniunii Europene în primul trimestru al acestui an,investițiile străine directe au crescut cu 34% în primele patru luni ale acestui, am lansat PNRR-ul și servicii de digitalizare, menționează premierul Nicoale Ciucă. Ce nu se spune în această sinteză: avem inflație record și tot record la numărul de firme care își închid afarile, reguli fiscale în continuă schimbare, companii care se zbat pentru supraviețuire (și multe care nu reușesc), procese de digitalizare contestate din mediul de afaceri și peste 1 milion de pensionari cu venituri de 1000 de lei.
Vă prezentăm câteva dintre realizările – din categoria economică – bifate în mesajul premierului și, pentru echilibru, câteva vești recente nu atât de roz despre economia României.
Realizări economice, trecute în lista premierului Ciucă:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
- Sprijin pentru România, programul în valoare de 17,3 miliarde de lei
- Creșterea pensiilor și drepturilor sociale, “în această lună cei mai mulți dintre pensionari vor primi un sprijin financiar de 700 de lei care să-i ajute în această perioadă marcată de creșterea prețurilor”.
- Vouchere sociale pentru achiziționarea de alimente și produse de bază.
- Majorarea valorii tichetelor de masă, a normei de hrană pentru pacienții din spital
- a crescut absorbția fondurilor europene cu 7% și se pregătește mobilizarea a peste 90 de miliarde de euro fonduri europene.
- În urmă cu câteva zile s-au finalizat documentele “care vor permite României să beneficieze în următorii ani de peste 44 de miliarde de euro fonduri europene, prin Politica de Coeziune”.
- “Operaționalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență este urmată de accesarea celor aproximativ 30 de miliarde de euro. Am semnat deja proiecte, cel mai important fiind pentru începerea Autostrăzii Moldova, așteptată de români zeci de ani. Transmiterea primei cereri de plată în valoare de 3 miliarde de euro, îndeplinirea țintelor și jaloanelor asumate pentru trimestrul 2 și pregătirea celei de a doua cereri de plată pentru a fi transmisă în luna octombrie oferă perspective certe că vom reuși să atragem în acest an 10 miliarde de euro prin acest mecanism de finanțare”.
- Suportul pentru investițiile cu impact major în economie, în valoare de peste 1 miliard de lei
- “Facilităm accesul la finanțare firmelor care doresc să-si extindă activitatea, precum și start-up-urilor, prin programe de acordarea a garanțiilor al căror plafon, în acest an, este de 7,5 miliarde de lei”.
- “Pentru susținerea investițiilor, am alocat 1 miliard de euro pentru proiectele finanțate din resurse naționale, astfel încât acestea să nu fie blocate de creșterea prețurilor la materiale de construcții sau forță de muncă”.
- “Protejarea locurilor de muncă în companiile a căror activitate este afectată de agresiunea militară rusă din Ucraina ne-a preocupat din primele zile ale războiului. Am stabilit continuarea a două măsuri de sprijin aplicate și în timpul pandemiei COVID-19: plata șomajului tehnic și programul Kurzarbeit, pentru că vrem ca fiecare român să-și păstreze locul de muncă”.
- “Am repus agricultura și industria alimentară între prioritățile Guvernului. Am sprijinit fermierii, maximizând potențialul agriculturii prin măsuri care urmăresc lanțul de producție până la procesare și comercializare. Printr-un mix de măsuri ce susțin fermierii și încurajează prelucrarea în țară a producției agricole, garantăm românilor securitatea alimentară și viitor agriculturii românești”.
- Păstrarea cotei unice de impozitare, a schemelor de ajutor de stat și accesul la finanțare asigură mediul necesar dezvoltării investițiilor.
- “Continuăm să îmbunătățim colectarea la bugetul de stat prin digitalizare si o administrație mai eficientă”.
- “Un obiectiv important asumat de Guvern este obținerea independenței energetice a României și transformarea țării într-un factor de securitate energetică în regiune. Noua Lege offshore și investițiile în energie fac posibilă exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră și a celor de mare adâncime din județul Buzău. Prin exploatarea resurselor din platoul continental al Mării Negre care aparține României, vom ajunge să asigurăm 90% din necesarul de consum. Reprezintă un salt remarcabil și dovedește capacitatea României de a găsi noi resurse și soluții într-o perioadă în care furnizarea de gaze naturale la nivel mondial este amenințată de războiul din Ucraina”.
- “Să acceleram digitalizarea – iar aprobarea de către Guvern a Cloud-ului guvernamental este un pas decisiv în această direcție. Să dezvoltăm infrastructura. Să facem o tranziție energetică inteligentă, care să-i protejeze pe consumatori”.
- “Primirea foii de parcurs pentru aderarea la OCDE reprezintă o oportunitate de implementare a celor mai bune practici și standarde ale acestui for interguvernamental, cu toate avantajele economice și politice care decurg din statutul de membru. Facem eforturi intense pentru accelerarea procedurilor de aderare la OCDE, pentru a fi alături de state cu democrații consolidate, care dețin peste 70% din producția și comerțul global și 90% din nivelul mondial al investițiilor străine directe”.
Știri recente din economia României. Partea care nu “duduie”
Sub povara inflației. România e una dintre țările din UE în care inflația a lovit cel mai puternic și figurează cu o inflație de 14,5%, conform datelor Institutului Național de Statistică. Conform calculelor UE, România are inflație de 14,2%. Procente mai ridicate sunt în doar alte șase țări. Uniunea Europeană a ajuns la o rată a inflației de 8,8% în luna mai, în creștere de la 8,1% în aprilie. Cu un an mai devreme, rata era 2,3%. Mai multe date AICI
De altfel, nu sunt excluse perspectivele de stagflație. România se îndreaptă spre o perioadă de stagnare economică și o continuare a creșterii inflației, cred o serie de reprezentanți ai mediului de afaceri. Un scenariu potențial, cunoscut sub numele de stagflație, care determină companiile să își securizeze business-urile, în ton cu scăderea apetitului pentru investiții și consum. 46,7% dintre oamenii de afaceri, manageri și angajați cu funcții de conducere din companiile chestionate, partenere Moneycorp, estimează că până la finele anului, România ar putea intra în stagflație. 26,7% văd un scenariu chiar mai pesimist, considerând că proiecțiile macroeconomice indică o intrare în recesiune.
“Stabilitate fiscală”. De săptămâni întregi se discută și se negociază noi modificări fiscale – de impozite, TVA, accize, în timp ce asociații din mediul de afaceri fac apel în repetate rânduri la nevoia de predictibilitate fiscală.
Marile proiecte de infrastructură, mereu în așteptare. În scenariul optimist, România va realiza doar jumătate din kilometri de autostradă asumaţi prin PNRR, estimează una dintre cele mai active asociații din domeniul infrastructurii din țară. Ionuţ Ciurea, reprezentant al Asociaţiei Pro Infrastructura, aduce ca argument faptul pentru unele tronsoane rutiere nu există nici măcar proiecte tehnice, dar invocă şi timpul mare necesar atribuirii contractelor, având în vedere contestaţiile care se depun, de obicei, în urma licitaţiilor.
Coloși industriali pun pauză în activitate. În timp ce guvernul se laudă cu noi investiții, creșterea prețurilor la electricitate și gaze afectează activitatea multe companii din industria energetică, o serie dintre firme fiind nevoite să își oprească temporar producția. Acest lucru se aplică și pentru cele trei firme din România: Azomureș, Alum Tulcea și Alro Slatina. Mai multe AICI
Despre PNRR: Croația, Franța, Grecia, Italia, Portugalia și Spania sunt campioanele absorbției banilor europeni prin Planul Național de Redresare și Reziliență, acestea atrăgând peste 20% din fonduri în prezent, în timp ce majoritatea celorlalte state au atras doar prefinanțarea, inclusiv România. Țara noastră a trimis prima cerere de plată în luna mai, încă așteaptă aprobarea Comisiei Europene pentru decontarea ei, iar Guvernul a „bifat” jaloane pe repede-înainte chiar și în ultima zi a termenului-limită, în fiecare dintre trimestrele încheiate până în prezent. Însă nici până la această oră banii atrași până acum din prefinanțări nu au fost cheltuiți. Mai multe AICI
Sprijin pentru facturi la Energie. Statul a aprobat într-adevăr măsuri pentru a sprijini temporar consumatorii afectați de creșterile de prețuri, dar încă nu și-a îndeplinit integral obligațiile. Statul a început abia de două săptămâni plățile către companiile din domeniul Energiei, pentru a acoperi măsurile de plafonare a prețurilor, iar firmele din domeniu au probleme financiare, spun Ion Lungu, Director Executiv al Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER). “Nu s-a plătit nimic pentru februarie și martie 2022, adică pentru perioadele când au fost introduse mecanismele de susținere și pentru consumatorii necasnici”, a precizat Lungu. Mai multe AICI
Cum facem “digitalizare parțială”? Firmele au obligații fiscale noi, de la 1 iulie – facturarea electronică (RO e-Factură) pentru anumite produse, proiecte SAF-T și RO e-Transport. Aplicarea acestor mecanisme este obligatorie, dar companiile vizate nu au încă la dispoziție documentația tehnică integrală necesară pentru adaptarea sistemului informatic intern la cerințele ANAF, explica Adrian Teampău, Director Impozitare Indirecta, Deloitte Romania.
Cloud-ul guvernamental, unul dintre proiectele trecute la capitolele realizări de către actualul guvern, e criticat încă din mediul privat. În urmă cu doar câteva zile, 20 de ONG-uri au cerut public Avocatului Poporului să evalueze constituționalitatea ordonanței de urgență privind Cloud-ul guvernamental, spunând că nu se justifică urgența actului normativ, că nu pot fi adoptate prin ordonanță acte care afectează drepturi fundamentale și că SRI nu poate garanta nici respectarea principiilor prelucrării datelor personale și nici îndeplinirea obligației de securitate a datelor.
Drum spre faliment. La nivelul întregii economii, 40.760 de firme au pus lacătul pe ușă, un record al ultimilor trei ani, arată un raport al companiei Sierra Quadrant, specializată în lucrări de administrare și lichidare. “Ne așteptăm ca economia să aterizeze puternic”, spun autorii analizei.
Mic exemplu de “protecție socială”: Peste 1 milion de vârstnici nevoiți să trăiască din pensii de 1000 de lei. Numărul total al beneficiarilor de indemnizaţie socială pentru pensionari, respectiv pensia minimă, în valoare de 1.000 de lei, a fost de 1.148.130 în luna iunie 2022, cu 1.800 de persoane mai puţin comparativ cu luna anterioară, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), scrie Agerpres.
Despre sprijinul pentru Agricultură și securitate alimentară. Agricultura din județele Moldovei este în moarte clinică din cauza secetei, avertizează asociație Forța Fermierilor din regiune. Agricultorii se plâng că 2022 este un an chiar mai dificil decât 2020 și că în acest moment unii fermieri recoltează sub o tonă de grâu la hectar. Asociația solicită începerea urgentă a lucrărilor la canalul Siret-Bărăgan.