Sursă foto: Pixabay
Creșterea prețurilor la electricitate și gaze afectează activitatea multe companii din industria energetică, o serie dintre firme fiind nevoite să își oprească temporar producția. Acest lucru se aplică și pentru cele trei firme din România: Azomureș, Alum Tulcea și Alro Slatina.
Cea mai recentă companie care a anunțat că suspendă temporar producția este producătorul de alumină Alum Tulcea, deținut de producătorul de aluminiu Alro Slatina controlat de grupul Vimetco. Compania își va suspenda temporar producția începând cu luna august, din cauza scumpirilor la gazele naturale. Acum Tulcea va renunța și la o parte din angajați, deși nu a precizat numărul acestora.
„Costurile de producție ale ALUM au fost grav afectate începând cu luna aprilie 2022 din cauza prețului gazului, achiziția pentru Alro atingând un nivel de 913 USD/Mt DDP Slatina începând cu luna mai […] Prețurile pentru gazele naturale și energia electrică au cea mai mare influență asupra costurilor de producție de la Alum cu o pondere de aproximativ 500 $/ t alumină la nivelul costului total pentru alumina fabricată în anul 2022”, arată raportul companiei.
Reamintim că, anul trecut, și compania-mamă, Alro Slatina, a anunțat oficial la începutul anului că își reduce producția de aluminiu cu 60% și că închide trei hale de electroliză din cinci, micşorând astfel producţia din cauza preţurile în creștere la energie.
„La Alro au fost închise deja două hale de electroliză, respectiv Hala 8 şi Hala 9, iar începând de 9 februarie 2022, se va continua cu oprirea Halei 7 de electroliză, fapt ce reprezintă închiderea a 60% din capacitatea de producţie (din cinci hale rămânând funcţionale doar două). Urmează ca sute de angajaţi să fie trimişi în şomaj tehnic şi mii de angajaţi ce depind în mod direct sau indirect de Alro să rămână fără locuri de muncă”, se arată într-un comunicat semnat de liderii sindicatelor din cadrul companiei.
Producătorul de aluminiu Alro Slatina a încheiat anul 2021 cu un profit net de numai 26 milioane lei, față de 335 milioane lei în 2020, în ciuda creșterii producției de aluminiu și a unui preț record la aluminiu, care au fost însă compensate de creșterea costurilor cu energia: de exemplu prețul energiei electrice plătit de grup în ultimul trimestru a fost cu peste 100% mai mare față de primul trimestru din 2021.
Trendul închiderilor producțiilor din cauza prețurilor mari la gaze și electricitate a fost urmat și de Azmoureș, cel mai important producător de îngrășăminte utilizate de agricultură din România. Compania anunțat recent că suspendă producția de amoniac, utilizat pentru fabricarea de îngrășăminte, din cauza prețului în creștere la gaze naturale, după creșterea accelerată a prețului la gaze. Compania mai suspendase producția de îngrășăminte în decembrie și a reluat-o abia la finalul luni aprilie, tot din cauza prețului la gaze.
Compania arată că piața europeană a gazelor naturale a înregistrat recent o creștere bruscă a prețului. În ultimele zile prețurile au urcat de la 80 euro/Mwh la 125-130 Euro/Mwh. Explozia unui terminal de export gaz lichefiat (LNG) în Statele Unite, probleme pe lanțul de transport al gazelor și operațiuni masive de stocare a gazelor pentru sezonul de iarnă 2022 – 2023 au determinat din nou o creștere a prețului. În paralel, prețurile la îngrășăminte au scăzut din cauza sezonului agricol, principalele activități acum fiind cele de recoltare a culturilor.
Personalul de pe platforma Azomureș își va continua activitatea conform programului normal de lucru acolo unde este nevoie. În acest moment nu se ia în calcul șomajul tehnic, dar rămâne o opțiune dacă suspendarea activității se va prelungi.
Prețurile cresc, producția scade
Preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) au crescut în aprilie cu 47,1% față de aceeași lună a anului trecut, arată datele publicate săptămâna aceasta de Institutul Național de Statistică. Față de luna precedentă însă a fost înregistrată o scădere de 1,9%.
Creșteri mari la un an au fost marcate pentru fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (+ 101,16%), la Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+136,66%), Industria extractivă (147,47%), Extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (+262,78%).
În schimb, în primele patru luni ale anului, producţia industrială a scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut cu 2,5% ca serie brută și cu 3,1% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, potrivit datelor Institutul Național de Statistică.
Germania avertizează că industria prelucrătoare de energie s-ar putea închide din lipsa aprovizionării de gaz
Germania se îndreaptă spre o penurie de gaze dacă livrările de gaze rusești vor rămâne la fel de scăzute ca în prezent, iar anumite industrii vor trebui să fie închise dacă nu vor fi suficiente la iarnă, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck, pentru revista Der Spiegel, citat de Reuters.
„Companiile ar trebui să oprească producția, să își concedieze muncitorii, lanțurile de aprovizionare s-ar prăbuși, oamenii s-ar îndatora pentru a-și plăti facturile de încălzire”, a declarat pe 24 iunie Habeck.
Consumatorii din Germania ar putea vedea o dublare sau triplare a costurilor cu energia, care în unele cazuri sunt deja cu 30% până la 80% mai mari din cauza creșterilor de prețuri din toamna trecută, potrivit lui Klaus Mueller, șeful autorității de reglementare a rețelei germane Bundesnetzagentur, pentru postul de televiziune ARD.
Germania a declanșat faza 2 din cele trei ale planului său de urgență pentru gaze, care intră în vigoare atunci când guvernul consideră că există un risc ridicat de deficit de aprovizionare cu gaze pe termen lung.
Măsura este cea mai recentă escaladare a conflictului dintre Europa și Moscova de la invazia rusă din Ucraina, care a scos la iveală dependența blocului de livrările de gaze rusești și a declanșat o căutare frenetică de surse alternative de energie.