Foto: e-nergia.ro
Republica Congo intră într-o nouă eră economică interesantă. Luna trecută, în parteneriat cu majorul energetic italian Eni, țara a lansat primul său proiect GNL, scrie Zawya.
Proiectul de 5 miliarde USD, care va folosi gaze naturale din proiectul Eni Marine XII în largul coastei Congo, este de așteptat să atingă o capacitate de producție de 3 milioane de tone pe an (mmtpa) în 2025. Operațiunea va cuprinde două fabrici GNL plutitoare (FLNG) care vor procesa gazele din câmpurile Nenè și Litchendjili, care produc deja. Navele FLNG vor începe producția până în 2023, respectiv 2025.
Nu numai că recent lansatul „ Raport privind starea energiei africane 2023 Q1” prezice că producția de GNL a continentului se va menține constantă în restul acestui an, raportul continuă să descrie o creștere semnificativă în anii următori.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Extinderea infrastructurii
Unul dintre factorii cheie care contribuie la această prognoză optimistă este capacitatea în creștere a Africii de a produce, stoca și transporta GNL. După cum notează raportul, proiectul Congo LNG este unul dintre multele care avansează pe continent, contribuind la ceea ce se așteaptă să fie o creștere semnificativă a capacității totale a infrastructurii de export de GNL, de la 80 mmtpa la aproximativ 110 mmtpa până în 2030 și la mai mult de 175 mmtpa până la sfârșitul următorului deceniu.
Există toate motivele pentru a fi încrezători în aceste prognoze.
Un exemplu este Gabon. La începutul acestui an, compania anglo-franceză Perenco a luat o decizie finală de investiție pentru construirea unui proiect GNL de 1 miliard USD în apropierea terminalului său petrolier Cap Lopez, pe care compania l-a achiziționat de la TotalEnergies din Franța în 2021. După o perioadă de construcție de trei ani, capacitatea de la uzina se așteaptă să atingă aproximativ 700.000 de tone de GNL anual.
Între timp, Tanzania a încheiat recent negocierile cu Equinor din Norvegia și Shell din Marea Britanie pentru a construi un terminal GNL de 30 de miliarde de dolari în regiunea Lindi din sud-estul Tanzaniei. După ani de întârzieri, este încurajator să vedem Tanzania avansând în eforturile sale de a-și dezvolta vastele rezerve de gaze naturale offshore: aproximativ 57,54 trilioane de picioare cubice (tcf).
Activitate extraordinară
Vedem și alte proiecte interesante GNL mergând mai departe. Câteva exemple:
În septembrie anul trecut, producătorul sud-african de heliu și gaze naturale Renergen a lansat prima fază a Virginia Gas Project, prima fabrică comercială de GNL din Africa de Sud, în provincia Free State. Se estimează că instalația va avea o capacitate de 50 de tone de GNL pe zi, crescând la aproximativ 680 de tone în a doua fază.
În Guineea-Conakry, guvernul dezvoltă un proiect GNL de 300 de milioane USD în parteneriat cu West Africa LNG. Proiectul presupune construirea unui terminal de recepție a GNL, a unei fabrici de lichefiere și a unui terminal de export în portul Kamsar de pe coasta de nord a țării.
În Angola, Eni și partenerii săi New Gas Consortium, inclusiv Cabinda Gulf Oil Company Limited (filiala Chevron în Angola), Sonangol, BP și TotalEnergies, deținute de stat, au ajuns la un FID pentru a dezvolta zăcămintele de gaze Quiluma și Maboqueiro. Aceasta pune bazele mai multor proiecte de infrastructură, inclusiv o conexiune la uzina GNL existentă din Angola. Și asta, la rândul său, va permite Angolei să monetizeze până la 4 miliarde de metri cubi (bcm) de gaz natural pe an sub formă de GNL, posibil chiar în 2026.
Satisfacerea cererii globale si interne
În ultimii trei sau patru ani, aproximativ un sfert din gazul natural produs în Africa a mers pe piețele internaționale sub formă de GNL. Dacă acest tipar continuă, vom vedea volume considerabil mai mari de GNL african care vor ajunge pe piețele internaționale, pe măsură ce producția de gaze naturale crește. Și conform raportului, Africa va trece de la pomparea a 105 miliarde de metri cubi de gaz natural în 2023 la 220 de miliarde de metri cubi în 2040. Ca urmare, fluxurile de GNL din Africa vor ajunge probabil la 100 de miliarde de metri cubi până în 2035.