Foto: Andrii Yalanskyi/ Dreamstime.com
Anul 2022 a început cu intrarea în vigoare a unor schimbări ce au contribuit la creșterea veniturilor populației: creșterea salariului minim, respectiv a pensiilor. Am avut vârf record de cazuri în pandemie. Apoi a venit războiul de la granița României. Și criza energetică. Și recorduri de inflație. Datele publicate anul acesta au arătat că România a depășit o bornă importantă în ceea ce privește investițiile străine, dar tot nu am intrat în Schengen. Vă prezentăm o analiză de final de an, realizată de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.
Am început anul cu o inflație de 8,35% și îl terminăm cu o rată anuală de 16,8%. În ceea ce privește veniturile, 2022 a debutat cu un salariu mediu net de 3698 lei și în octombrie am depășit pragul de 4000 de lei.
Anul 2022, în cifre și evenimente cu impact în Economie:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Calendarul economic al anului, surprins de echipa Romanian Economic Monitor și o serie de analize publicate de Economedia pe parcursul anului:
Ianuarie 2022:
Anul 2022 a început cu intrarea în vigoare a unor schimbări ce au contribuit la creșterea veniturilor populației: creșterea salariului minim, respectiv a pensiilor cu câte 10% aproximativ. Toate acestea s-au petrecut sub umbra ascensiunii valului cinci al pandemiei, știrea dominantă a lunii. Până la finalul lunii, numărul cazurilor zilnice raportate oficial a trecut de pragul de 40.000 de infectări, record absolut al pandemiei.
Februarie 2022:
Redinamizarea economică a fost ulterior confirmată și de datele privind evoluția PIB-ului în primul trimestru al anului (acestea fiind publicate doar în luna mai), primele date arătând o creștere surprinzătoare față de ultimul trimestru al anului 2021 de +5,2%, rectificată însă ulterior la „doar” +1,5%. Cele mai importante știri ale lunii a fost legate de invadarea Ucrainei de către Rusia în data de 24 februarie. Primele relatări privind consecințele economice ale acestui conflict subliniau relativa independență comercială a României față de Rusia.
Martie 2022:
Primele efecte economice clare ale războiului au apărut în luna martie: în data de 9 martie mulți s-au panicat în urma efectelor războiului asupra pieței energetice, dar și în urma unor dezinformări privind insuficiența stocurilor, respectiv o viitoare explozie a prețurilor carburanților, ducând la apariția unor cozi interminabile la benzinării. Chiar dacă această situație a fost clarificată destul de rapid, luna martie a adus câteva recorduri negative, arătând adevărata față a crizei economice adâncite de război: prețul petrolului Brent atinge un nivel record al ultimelor 10 ani de aproape 125 de dolari pe baril pe piața mondială (fiind pe o pantă descendentă de atunci), iar inflația din România trece de pragul de 10%, un nivel record al ultimelor 15 ani. În acest context, expirarea stării de alertă la mijlocul lunii a reprezentat un interes mai redus din partea publicului larg, economia fiind mult mai puternic afectată de război. Expirarea stării de alertă a ajutat totuși la redinamizarea activităților economioce în sectorul serviciilor din România.
Apare schema de sprijin pentru facturile la Energie – reglementată prin Ordonanța de Urgență 27 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale, ulterior modificată.
Aprilie 2022:
Luna aprilie marchează stingerea lentă a valului cinci al pandemiei. Publicarea datelor privind nivelul record al inflației își pune însă amprenta asupra planurilor economice: cererea pentru credite începe să scadă, iar prognozele privind creșterea economică a României sunt revizuite în jos în mod semnificativ, în special din cauza incertitudinilor economice cauzate de războiul ruso-ucrainean (Banca Mondială calculează o creștere anuală a PIB-ului de doar 1,9% față de valoarea precedentă de 4,3%).
Mai 2022:
Liderii europeni ajung la un compromis privind introducerea unui embargo asupra petrolului rusesc, având ca obiectiv eliminarea treptată a importurilor europene de petrol rusesc până la sfârșitul anului. Embargoul pune presiuni semnificative asupra economiei Rusiei, dar prevestește în același timp o criză energetică pe parcursul anului. Inflația fiind în continuare pe pantă ascendentă, Banca Națională a României (BNR) reacționează cu o majorare semnificativă a dobânzii de politică monetară, în concordanță cu decizia celorlalte bănci centrale din regiune.
Iunie 2022:
Inflația din România atinge un nou prag de 15%, nemaiîntâlnită de după introducerea leului nou în 2005 în economia românească. În același timp, activitatea socială și economică a populației se intensifică pe fondul stingerii ultimului val al pandemiei și contribuie la creșterea consumului populației.
Iulie 2022:
În încercarea de a ține sub control creșterea inflației, BNR majorează puternic dobânda de referință. Majorarea cu 100 de puncte de bază reprezintă cea mai mare majorare în această perioadă. Apar mai multe știri privind o posibilă recesiune în țările cele mai puternice din punct de vedere economic.
August 2022:
Criza energetică se intensifică: prețul gazelor naturale de pe bursa olandeză, unde se stabilesc prețurile europene de referință, atinge un nivel record de aproape 350 de euro pe megawatt oră. Prețul a intrat ulterior pe o pantă descendentă. În aceeași lună se publică și date privind evoluția PIB-ului României în cel de al doilea trimestru al anului, care continuă să arate o imagine relativ pozitivă. Creșterea trimestrială de +2,1% a fost rectificată ulterior la valoarea de +1,3%. Trendul crescător al prețurilor de pe piața imobiliară din România se apropie de platou. După creșterea puternică din luna iulie, BNR majorează din nou dobânda de referință cu 75 de puncte de bază.
Septembrie 2022:
Eveniment major ce contribuie la adâncirea crizei energetice: sunt depistate scurgeri de gaze naturale la gazoductele Nord Stream din Marea Baltică, scurgeri provocate de detonarea unor încărcături explozive. Pe fondul crizei energetice se intensifică și estimările privind intrarea în recesiune a celor mai mari puteri economice ale lumii. Inflația rămâne pe trend ascendent, cu cele mai semnificate scumpiri în categoria de produse energetice și alimente.
Octombrie 2022:
Pe fondul crizei energetice, inflația crește și în zona euro, trecând și în aceste țări de pragul de 10%. Pentru a limita creșterea inflației, BNR aduce o nouă majorare a dobânzii de politică monetară cu 75 de puncte de bază, dobânda ajungând astfel la 6,25%. În aceeași perioadă, se publică analiza care anunță că investițiile străine directe în România au trecut în 2021 de pragul de 100 de miliarde de euro.
Noiembrie 2022:
Încetinirea creșterii eocnomice: Institutul Național de Statistică publică o rectificare majoră privind creșterea PIB-ului României, care în cel de al treilea trimestru al anului a fost de doar 1,3%. BNR majorează dobânda de referință într-un ritm mai redus, cu „doar” 50 de puncte de bază, așteptând o plafonare a creșterii inflației pe la sfârșitul anului, respectiv la începutul anului următor. La nivel mondial asistăm la colapsul bursei de criptomonede FTX. Semnificația cererii de faliment a platformei FTX pentru piața crypto este comparată cu falimentul companiei Lehman Brothers, considerat punctul de pornire al crizei economico-financiare din 2007-2008.
Decembrie 2022:
Decizie nefavorabilă pentru economia României: Austria și Olanda, deși au investiții semnificative în România, votează împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. Intră în vigoare embargoul statelor UE privind importul petrolului rusesc pe cale maritimă, respectiv se stabilește un preț plafonat de 60 de dolar pe baril asupra petrolului rusesc. Se așteaptă ca efectele acestor măsuri să fie vizibile pe parcursul anului următor. Guvernul încheie anul cu o ședință care aduce câteva măsuri de impact, inclusiv decizia de a impozita profiturile excedentare ale companiilor din Energie (Petrol și Gaze).