Foto: © Faithiecannoise/ Dreamstime.com
De câteva luni, o oprire la magazinul de cartier sau la benzinărie, cheltuielile pentru înnoirea garderobei sau click-urile pentru plata facturilor – toate presupun bugete mai mari; inflația a luat-o hotărâtă în sus, iar veniturile nu mai țin pasul, după cum arată cele mai recente analize. Cum și de ce a evoluat indicatorul în acest fel în ultimele luni și cum stăm față de vecinii europeni? Cele mai importante componente ale inflației sunt energia și alimentele, atât în România, cât și în UE. Inflația din România (13,4%) se află peste media UE (10,9%), fapt ce se datorează în mare parte acestor două componente, arată datele urmărite de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Aceștia au surprins grafic evoluția inflației în ultimii doi ani, pe componente, și fac, pentru cititorii Economedia, o comparație între România și media Uniunii.
Cele mai recente date legate de creșterea prețurilor, publicate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INS), arată că rata anuală a inflației s-a temperat în luna octombrie 2022, ajungând la un nivel de 15,3% după ce în luna precedentă a fost de 15,9%. “Acest nivel continuă însă să rămână cu mult peste inflația cu care ne-am obișnuit în ultimele două decenii. Mai mult, în termeni lunari a a avut loc o creștere de 1,3% în luna octombrie față de luna septembrie 2022”, subliniază Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Cum stăm față de celelalte state membre UE? “Comparând inflația din România cu cea din celelalte state europene, trebuie să ne uităm la indicele HICP (Harmonized Indices of Consumer Prices) elaborat de Eurostat, care, deși diferă puțin de modul de calcul al inflației din România (și alte țări), permite compararea corectă a inflației între țări diferite, eliminând particularitățile specifice ale calculului utilizat la nivelul fiecărei țări. Pentru indicele HICP cele mai recente date disponibile la nivelul întregii UE se referă la luna septembrie 2022. Conform acestor date, inflația anuală din România (13,4%) este mai ridicată de valoarea medie a UE (10,9%). Trebuie însă menționat și faptul că în UE sunt multe țări mai dezvoltate din punct de vedere economic decât România, țări în care dinamica evoluției prețurilor este în general mai lentă”, transmite echipa de economiști.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Tabloul inflației în UE
Inflația anuală din Uniunea Europeană a fost de 10,9% în septembrie 2022, în creștere de la 10,1% în august, în vreme ce cu un an înainte rata a fost de 3,6%, conform datelor publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Cele mai mici rate anuale au fost înregistrate în Franța (6,2%), Malta (7,4%) și Finlanda (8,4%). Cele mai ridicate rate anuale rate anuale cele mai ridicate au fost înregistrate în Estonia (24,1%), Lituania (22,5%) și Letonia (22,0%). România e pe locul 10 în clasamentul celor mai ridicate rate ale inflației.
Economiștii menționează că diferența de cele 2,5 puncte procentuale (13,4% în România față de 10,9% în UE) se poate înțelege mult mai bine dacă precizăm că marea parte a acestei diferențe (respectiv 1,8 puncte procentuale) se datorează prețurilor produselor energetice și ale alimentelor. “Dat fiind faptul că nivelul dezvoltării economice a României este unul mai scăzut decât majoritatea țărilor UE, aceste categorii de produse, precum energia și alimentele, reprezintă o pondere mult mai ridicată din cheltuielile totale ale populației, astfel inflație este resimțită mai intens de populația țării noastre. De altfel, așa cum se observă și pe grafic, creșterea prețurilor la produsele energetice, respectiv la alimente rămân cele mai importante componente ale inflației actuale ridicate, atât în România, cât și la nivelul întregii UE”, spune coordonatorul proiectului Romanian Economic Monitor.
Datele lunare privind evoluția componentelor inflației arată că izbucnirea războiului dintre Rusia și Ucraina a contribuit semnificativ la continuarea creșterii inflației, care se afla deja pe o pantă ascendentă ca urmare a gestionării problemelor economice cauzate de pandemie. “În lunile martie-aprilie 2022, atât în România, cât și în UE, prețurile produselor energetice au crescut semnificativ, devenind astfel componenta cu cea mai mare valoare ce contribuie la creșterea ratei inflației. Creșterea prețului energiei a fost urmată de creșterea prețurilor produselor alimentare, care împreună sunt responsabile de mai bine de jumătate din inflația actuală din toată Europa. Aceste efecte sunt cauzate de faptul că Rusia este un actor major în exportul energiei către țările europene în general, iar Ucraina și Rusia împreună reprezintă sursa cea mai importantă pentru țările europene în cazul mai multor produse agricole de bază, precum grâul, floarea soarelui, porumbul sau îngrășămintele, ceea ce în mod indirect contribuie la creșterea prețurilor celor mai importante produse alimentare prelucrate”, explică Szász Levente.
Conform datelor consultate de Economedia, produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în trimestrul II 2022, în medie, 35,1% din consumul gospodăriilor în România, potrivit INS. Următoarea mare componentă în structura consumului (cu 15,5%) e reprezentată de sumele necesare pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili. Adică, împreună, cele două “ramuri” reprezintă jumătate din consumul familiilor din România.
Despre inflație și cauze, explicațiile BNR
În raportul asupra inflației prezentat doar în urmă cu câteva zile, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, sublinia că la inflația de bază (CORE2 ajustat) sunt foarte vizilibile efectele șocului energetic. “Aș putea spune că au depășit semnificativ ceea ce am anticipat noi la BNR. Pot să fac o mărturisire: ceea ce am anticipat eu, ce am trăit în această perioadă de când sunt guvernator, mai multe efecte ale majorării prețurilor la energie, la țiței, asupra altor produse. La începutul anului m-am exprimat că cu prețul la energie nu e de glumă, pentru că se duc repede în alte prețuri. Sunt componentă cvasi-permanentă în aproape toate costurile. Am mai trăit noi la Banca Națională asemenea creșteri de costuri care vin din mișcări la prețul energiei. Acum am luat date din 2005 până în prezent. Concluzia noastră e că niciodată nu s-au dus atât de repede costurile la energie în prețurile finale. De ce credem că s-a întâmplat acest lucru? În trecut a fost mai degrabă prețul la petrol. Acum le avem pe toate. Și petrol, și gaze naturale și energie electrică. În trecut erau mai limitate. Acum majorările au fost de amploare, mai ales la gaze naturale. Urmează să vedem dacă o eventuală plafonare de bază în echilibrul piețelor la energie electrică, la gaze naturale sau la țiței va avea efecte pozitive asupra indicelui prețurilor de consum”, a spus Isărescu.
Rata anuală a inflației s-a menținut pe o traiectorie ascendentă și în trimestrul, dar în mod vizibil și-a încetinit viteza de creștere. Isărescu a amintit că, în noiembrie 2019 România era „campioană”, cu cea mai mare rată a inflației. “Pe parcursul a aproape trei ani, ne-am îmbunătățit comparativ situația, cu alte țări europene, suntem pe poziția a zecea. Sunt inclusiv țări din zona euro”. BNR vede o inflație mai mare, de 16,3%, la finalul anului.