Foto: Pixabay
Inflația din România rămâne pe un trend ascendent (+15,9% în Sept. 2022), conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, iar salariul mediu continuă să scadă în termeni reali – evoluția evidentă a celor doi indicatori e surprinsă într-un grafic realizat de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. În continuare, ne putem aștepta la noi creșteri ale inflației până la finalul anului, însă într-un ritm din ce în ce mai scăzut, existând șanse ca la finalul anului 2023 să coborâm din nou la o rată a inflației de o singură cifră, adică sub pragul de 10%, spun economiștii. Aceștia avertizează însă că scădere salariilor va avea un impact negativ în economie.
Cifrele. Cele mai recente date despre prețuri
Preţurile de consum au crescut în septembrie cu 1,3% față de luna august, arată datele publicate în această săptămână de Institutul Național de Statistică. Rata inflaţiei de la începutul anului (septembrie 2022 comparativ cu decembrie 2021) este de 13,1%, iar rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2022 comparativ cu luna septembrie 2021 este 15,9%. Rata anuală a inflaţiei urcase deja la 15,3% în luna august a acestui an, de la 15% în luna iulie.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna septembrie 2022 comparativ cu luna august 2022 este 100,93%. Rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2022 comparativ cu luna septembrie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 13,4%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2021 – septembrie 2022) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2020 – septembrie 2021) determinată pe baza IAPC este 10,2%.
Față de acum un an, indicele prețurilor de consum s-a majorat cu 19,12% la mărfuri alimentare și cu 16,61% la cele nealimentare. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la gaze, care s-au majorat cu peste 70%. Prețurile la produse de morărit și panficație sunt cu 25,3% mai mari decât în urmă cu un an, făina e cu aproape 35% mai scumpă, iar prețul pâinii a crescut cu 26,58%. Singurele scăderi s-au înregistrat la servicii de poștă, telecom și servicii de telefonie
Ce se întâmplă cu salariile?
Dacă prețurile cresc continuu, datele care vin de pe frontul salariilor încep să meargă în jos. În luna august 2022, câştigul salarial mediu net a fost 3933 lei, în scădere cu 42 lei (-1,1%) față de luna iulie 2022, arată datele publicate tot în această săptămână de INS. Câştigul salarial mediu brut a fost de 6348 lei, cu 57 lei (-0,9%) mai mic decât în luna iulie 2022. Diferențele între sectoare pot fi foarte mari. Astfel, valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), de 9395 lei, iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte: doar 2214 de lei.
Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 12,8%.
Cum arată câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum? Indicele câştigului salarial real a fost 97,8% ȋn luna august 2022 față de luna august 2021. Indicele câştigului salarial real a fost 98,3% ȋn luna august 2022 față de luna iulie 2022. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 218,1%, cu 3,5 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna iulie 2022.
Echipa Romanian Economic Monitor a surprins evoluția pe termen lung. Linia galbenă a inflației urcă agresiv, în timp ce câștigul salarial mediu net are o evoluție mult mai temperată și chiar începe să scadă:
“În conformitate cu previziunile noastre și a majorității specialiștilor în economie, inflația a continuat să crească și în luna septembrie, ajungând astfel la rată anuală de 15,9%. Creșterea a fost însă mult mai moderată față de prima parte a acestui an. Chiar și așa, rata de creștere a salariului mediu în România rămâne cu mult sub rata inflației, ceea ce înseamnă că în termeni reali, salariile valorează din ce în ce mai puțin, astfel puterea de cumpărare a populației scade semnificativ”, subliniază reprezentanții echipei de cercetare.
Acest lucru se va vedea în evoluția economiei din România.
“Pornind de la scăderea salariilor în termeni reali, ne putem aștepta la o scădere semnificativă a cererii până la finalul acestui an. Creșterea economică din primul semestru al acestui an, creștere ce a depășit până și așteptările optimiste ale analiștilor (creștere PIB de +5,8% în prima jumătate a anului 2022), a fost bazată în mare parte pe consumul intern, așa că slăbirea acestuia va putea determina o încetinire semnificativă a creșterii în a doua jumătate a anului. Celelalte țări europene luptă și ele cu o inflație ridicată, ceea ce va determina o scădere și a cererii externe, iar România fiind legată strâns din punct de vedere comercial de aceste economii, va avea de înfruntat și acest efect ce poate slăbi și mai mult potențialul de creștere economică”, a menționat, pentru Economedia, Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Având în vedere semnalele dinspre reprezentanții BNR, economiștii se așteaptă ca rata inflației să continue să crească până la finalul acestui an, însă într-un ritm din ce în ce mai lent. Se estimează că am putea ajunge pe „platou” undeva la finalul anului 2022 sau la începutul anului 2023.
“Pentru anul viitor ne așteptăm ca în urma slăbirii cererii interne și externe, respectiv a măsurilor luate de BNR, inflația va intra pe o pantă descendentă existând șanse ca la finalul anului 2023 să coborâm din nou la o rată a inflației de o singură cifră, adică sub pragul de 10%. În 2024, rata inflației ar putea scădea în continuare, dar toate aceste previziuni trebuie tratate cu multă precauție, da fiind contextul actual incert indus în mare parte de războiul Rusiei în Ucraina. Orice schimbare majoră pe acest front poate duce la o răsturnare a acestor scenarii”, subliniază Szász.
Ce urmează? Dezinflație, spune BNR.
În ceea ce privește perioada următoare, BNR semnalează că situația ar urma să se tempereze. Inflaţia actuală se alimentează din propriul trecut, iar în perioada următoare ar trebui să ne aşteptăm la dezinflaţie, a declarat Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României, citat de Agerpres.
“În linii mari, inflaţia actuală se alimentează din propriul trecut. Pentru că la produsele cele mai inflaţioniste, începând cu combustibilul, cu ţigările, energia electrică, gazele şi energia termică, practic, datele mari care încarcă creşterea preţurilor, vin din urmă. Combustibilul, de pildă, în luna septembrie s-a ieftinit cu 0,40, gazele au rămas la 0, energia electrică, termică la 0…comparând cu luna anterioară”, a spus Adrian Vasilescu. El a menţionat că alimentele s-au scumpit şi este important de reţinut că pâinea s-a scumpit foarte mult. “Eu cred, după cum arată cifrele de astăzi, că trebuie să ne aşteptăm la dezinflaţie. O creştere a preţurilor va continua, dar cu paşi din ce în ce mai mici. Asta este dezinflaţia. Cifre de date astăzi de Statistică arată că inflaţia, în punctele ei esenţiale, începe să piardă din forţă”, a mai spus Adrian Vasilescu.
Date din piața muncii. Creșteri record la salarii, dar în urma inflației. Studiu: Companiile vor crește salariile și anul viitor, cu 10%
Potrivit unui studiu salarial realizat de PwC România și publicat tot în această săptămână, salariile brute în rândul companiilor private au crescut în medie cu 12% în acest an, cea mai mare rată din ultimii 15 ani, pe fondul încercării firmelor de a compensa nivelul record al inflației, iar pentru anul viitor companiile estimează că vor crește salariul, în medie, cu circa 9,3%. Potrivit studiului PayWell 2022, cea mai mare creștere medie a salariilor, de circa 18%, a fost operată în sectorul asigurărilor, urmat de retail cu 16,6%, centre de servicii cu 11%, industria farmaceutică cu 10,5%, bănci cu 10,5%, tehnologie cu 9,3% și industrie cu 6,6%.
„Creșterile salariale sunt semnificative, depășind 10% în multe sectoare, cu procente pe care nu le-am mai văzut în ultimii 15 ani, chiar dacă nu au compensat erodarea cauzată de inflație. Presiunile pentru creșterea salariilor vor continua și în următorul an, însă ne așteptăm la procente ușor mai mici, în contextul perspectivelor incerte cu privire la creșterea economică. Observăm totuși că tot mai multe companii evaluează sustenabilitatea acestor majorări și accelerează alte măsuri de eficientizare și creștere a productivității”, a declarat Oana Munteanu, Director People & Organisation, PwC România.
Cele mai mari venituri salariale medii continuă să se înregistreze în sectorul de tehnologie, urmat în ordine de leasing, centre de servicii, industrie, bănci, sectorul farmaceutic, asigurari și retail, potrivit studiului.