Sursa foto: Dreamstimea
Anul 2023, pe scurt: creșterea a încetinit semnificativ pe parcursul acestui an, dar economia României a rămas pe creștere, având o performanță relativ mai bună decât țările din această zonă a Europei, în timp ce inflația a intrat în final pe o pantă descendentă. Deficitele gemene rămân cele mai importante provocări economice pe termen scurt. Echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor, a făcut o trecere în revistă a celor mai importante evenimente economice ale anului – un an care a adus, printre altele, modificări legislative importante, un faliment răsunător pe piața asigurărilor, dar și atingerea bornei de 1000 de km de drumuri de mare viteză, într-o țară care înaintează lent cu șantierele de autostrăzi.
După ce anul 2022 a fost marcat de o inflație galopantă, dar și de o creștere economică relativ dinamică, anul 2023 a adus pentru economia României o inversare a acestor procese, sintetizează echipa de economiști. Astfel, în acest an creșterea economiei a încetinit semnificativ, fiind influențată atât de fenomene externe, cât și de unele interne. Pe plan extern, economiile celor mai importanți parteneri comerciali ai României din zona euro au stagnat, în general, limitând astfel exporturile și implicit și posibilitățile de creștere a economiei românești. “Pe plan intern, consumatorii din România au devenit mult mai prudenți, reducând consumul lor în pofida creșterii ușoare a salariilor reale, contribuind astfel la încetinirea creșterii economice. Chiar și așa, în comparație regională, economia României a rămas pe creștere, având o performanță relativ mai bună decât țările din această zonă a Europei”, notează analiza Economic Monitor de final de an.
Pe cealaltă parte, după recordul din anul precedent, inflația a intrat în final pe o pantă descendentă. Chiar dacă rata anuală a inflației rămâne mai ridicată decât ținta optimă, scăderea semnificativă din anul 2023 poate fi considerată un progres semnificativ, consideră economiștii. Menționăm că rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2023 comparativ cu luna noiembrie 2022 a fost 6,7%, conform Institutului Național de Statistică.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Luând în considerare perspectivele actuale ale economiei românești, deficitele gemene, adică deficitul de cont curent, respectiv deficitul bugetar major rămân probabil cele mai importante provocări economice pe termen scurt”, menționează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Echipa de cercetare Romanian Economic Monitor a trecut în revistă cele mai importante evenimente economice ale anului 2023 care au marcat evoluția economiei României în fiecare lună a anului curent.
Calendar economic
Ianuarie 2023:
BNR majorează rata dobânzii de politică monetară la 7,00%, după un șir de majorări treptate realizate pe parcursul anului precedent. BNR menține acest nivel al dobânzii de referință pe parcursul întregului an 2023, susținând astfel o politică monetară consecventă pentru ținerea sub control al inflației.
Februarie 2023:
Pe fondul scumpirilor produselor energetice, OMV Petrom raportează rezultate financiare record pentru anul 2022. La o cifră de afaceri de 61 miliarde de lei, compania a reușit să obțină un profit net record de 10,3 miliarde de lei, cel mai mare profit realizat vreodată de o companie din România. O dată cu această raportare se intensifică și discuțiile privind plata taxei de solidaritate de către companiile din sectorul energetic pentru profiturile extraordinare realizate pe parcursul anului 2022. Până la sfârșitul lunii iunie, OMV Petrom plătește o contribuție totală de 1,5 miliarde de lei, diminuată semnificativ față de calculele inițiale ale autorităților după multiple modificări ale legii taxei de solidaritate.
Martie 2023:
După o perioadă lungă de 9 luni în care rata anuală a inflației din România s-a menținut pe un platou de peste 15%, luna martie 2023 marchează intrarea pe o pantă descendentă a acestui indicator, cu o nouă valoare de 14,5% (urmată de o scădere puternică în aprilie până la 11,2%).
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) retrage autorizația de funcționare a societății de asigurare Euroins România, pe baza constatării indiciilor stării de insolvenţă a companiei.
Aprilie 2023:
Sunt publicate primele estimări Eurostat conform cărora România a ajuns din urmă Ungaria și Portugalia la finalul anului 2022 în privința PIB-ului pe cap de locuitor (măsurat în prețuri comparabile, PPS – Purchasing Power Standards). Indicatorul în România ajunge la nivelul de 77% față de media UE, bazată pe o creștere mult mai dinamică în ultimii 10 ani decât în celelalte țări membre din această regiune. Finanțarea și sustenabilitatea acestui trend pozitiv rămâne însă incertă din perspectiva deficitelor gemene cu care se confruntă România, adică un deficit bugetar mare, respectiv un deficit al balanței comerciale.
Mai 2023:
Compania finlandeză Nokian Tyres, unul dintre cei mai importanți producători de anvelope la nivel mondial, inaugurează oficial lucrările de construcție a fabricii de producție de anvelope din Oradea. Decizia de a investi aproximativ 650 de milioane de euro într-o fabrică nouă în România vine după ce compania a decis să părăsească Rusia ca urmare a războiului pornit de Moscova în Ucraina. Activitățile de producție ar urma să înceapă la finalul anului 2024, urmând să ajungă la o capacitate maximă de 6 milioane de anvelope fabricate pe an.
Institutul Național de Statistică publică primele estimări semnal privind încetinirea creșterii economice în primul trimestru al anului, care rămâne totuși în domeniul pozitiv cu o creștere anuală a PIB-ului de +2,8%.
Iunie 2023:
Tribunalul din București declară falimentul companiei Euroins România, una dintre cele mai mari companii de pe piața de asigurări din România.
Iulie 2023:
Compania de stat Hidroelectrica este listată la Bursa de Valori București (BVB), acțiunile companiei intrând la tranzacționare la BVB sub simbolul H2O. Oferta publică inițială în valoare de 1,86 miliarde de euro reprezintă cea mai valoroasă listare a unei companii pe BVB din întreaga istorie a bursei. Prin această listare BVB își consolidează statutul de piață emergentă câștigat în 2020, ceea ce reprezintă un semnal important de încredere către investitori străini instituționali.
August 2023:
Institutul Național de Statistică anunță în august că, după recordurile anului precedent, inflația anuală revine pentru prima dată sub pragul de 10%, mai precis la valoarea de 9,4% în luna iulie 2023.
Apare primul document draft al măsurilor fiscale pregătite de Guvern pentru acoperirea deficitului bugetar din România, al treilea cel mai mare deficit în rândul țărilor europene.
Septembrie 2023:
O dată cu inaugurarea unui tronson de 14 km al Autostrăzii Transilvania (A3), România trece de pragul simbolic de 1000 de km de drumuri de mare viteză. Autostrăzile, ca parte integrantă a unei infrastructuri dezvoltate, ajută la eficientizarea transporturilor în relațiile dintre furnizori și clienți, contribuie la creșterea volumului de producție a companiilor din zonă și poate reprezenta un factor decisiv în atragerea unor investiții străine.
Până la finalul anului se finalizează și ultimul tronson al autostrăzii A3, creând astfel o legătură directă pe autostradă între Cluj-Napoca și Târgu Mureș.
Octombrie 2023:
Se publică în Monitorul Oficial ultima variantă a pachetului de măsuri fiscale care introduce și majorează taxe pentru acoperirea deficitului bugetar. Schimbările intră în vigoare fie de la 1 noiembrie 2023, fie începând de la 1 ianuarie 2024.
Se declanșează un conflict sângeros în Orientul Mijlociu între Israel și Hamas, fără efecte negative majore și directe asupra economiei României, însă cu riscuri economice globale importante generate de o eventuală escaladare a conflictului.
Noiembrie 2023:
Intră în vigoare o parte dintre măsurile fiscale adoptate în luna precedentă. Cele mai importante dintre aceste măsuri vizează eliminarea scutirii de impozit pe venit pentru angajații din sectorul IT cu salarii brute de peste 10.000 de lei, respectiv limitarea plăților în numerar la companii și la persoane fizice.
Se aprobă noua lege a pensiilor care prevede majorarea pensiilor în două trepte: indexare cu rata inflației de la 1 ianuarie 2014 (+13,8%), respectiv o recalculare a tuturor pensiilor din sistem la 1 septembrie 2024, urmând să aibă loc o majorare medie de 40%.
Decembrie 2023:
Guvernul aprobă proiectul de buget pentru anul 2024, țintind un deficit de 5% din PIB. Consiliul fiscal avertizează că proiecția este una prea optimistă, deficitul bugetar putând să ajungă la nivelul de 6,4% din PIB. Astfel, deficitul bugetar rămâne una dintre cele mai semnificative vulnerabilități economice a țării, România aflându-se sub procedură de deficit excesiv încă din anul 2019 de când deficitul bugetar depășește anual pragul de 3% din PIB, prag impus de Comisia Europeană.
Despre veștile negative din Economie, citește și:
Despre proiectele anului din Infrastructură vezi mai multe aici:
Despre pensii:
Retrospectivă: 2023, anul reformei sistemului public de pensii şi a pensiilor speciale
Sursa foto: Dreamstime