Foto: Dreamstime
Cu un război pe continent, în Ucraina, și escaladarea conflictului sângeros Israel – Hamas în Orientul Mijlociu, economia Europei e, din nou, în punct critic. Alături de criza umanitară în desfășurare, se ridică acum o serie de întrebări legate de potențialele crize viitoare în ceea ce șeful celei mai mari bănci din lume numea “cea mai periculoasă perioadă din ultimele decenii”. Cum e afectată România în noul cutremur global, care sunt relațiile economice de până acum cu Orientul Mijlociu și de unde vin eventualele pericole economice? O eventuală scădere a comerțului României cu Israelul și Orientul Mijlociu nu va afecta în mod radical economia țării noastre, dar ne-ar putea atinge cu siguranță extinderea conflictului și a efectelor acestuia la nivel regional, implicând țările din regiune producătoare de petrol, spun economiștii. Relațiile comerciale dintre România și Israel reprezintă doar 0,4% din totalul volumului de comerț exterior al României, iar alte două țări – Turcia și Egiptul – depășesc acest procent, arată o analiză realizată în contextul recentelor confruntări sângeroase Israel – Hamas. Datele au fost sintetizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Cercetătorii au analizat relațiile comerciale ale României cu țările din Orientul Mijlociu, dar și sectoarele care ar putea fi afectate de escaladarea și extinderea confictului în regiune.
“O dată cu lansarea atacurilor teroriste de amploare împotriva Israelului de către organizația palestiniană Hamas, respectiv răspunsul militar al Israelului, o rezoluție generală și rapidă a conflictului pare greu de obținut. Aceste ostilități pot avea consecințe economice negative în principal asupra regiunii afectate, dar aceste implicații economice pot căpăta o amploare globală în cazul intensificării conflictului, ce pot influența în mod implicit și economia României“, spun economiștii.
Turismul și Comerțul
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În ceea ce privește implicațiile imediate și directe, se poate spune că acestea sunt minime, din punctul de vedere al economiei României. “Un prim sector afectat este desigur turismul, Israelul fiind evitat de către agențiile de turism și, în general, de turiștii români ca țară de destinație de la începutul acestui conflict. Aceștia probabil se vor reorienta către alte destinații. Efectul economic al acestui fenomen este însă unul marginal pe o scară macroeconomică, agențiile și turiștii putând găsi destinații alternative în mod relativ eficient”, menționează analiza Romanian Economic Monitor.
De asemenea, operatorii economici din sectorul HoReCA ar putea resimți într-o oarecare măsură impactul conflictului, în condițiile în care israelienii sunt printre cei mai numeroși turiști în România. Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică arată că, pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în primele opt luni ale anului, au provenit din: Germania (148.000 de persoane), Israel (120.200 persoane) și Italia (119.100 persoane).
Activitatea economică principală ce poate fi însă afectată direct este comerțul dintre cele două țări, respectiv comerțul României cu întreaga regiune afectată de acest conflict. Datele analizată de echipa de la UBB arată însă că relațiile comerciale dintre România și Israel reprezintă doar 0,4% din totalul volumului de comerț exterior al României. Nici celelalte țări din Orientul Mijlociu nu reprezintă o pondere semnificativ mai mare din comerțul exterior al României, doar două țări, Turcia (4,4%) și Egiptul (0,8%), depășind volumul comerțului cu Israel. Multe alte țări din regiune, precum Kuweit, Oman, Palestina, Siria, Yemen sau Bahrein au o pondere mai mică de 0,1%.
Conform datelor din 2021 (cele mai recente disponibile), cel mai important partener comercial al României din regiune este indiscutabil Turcia, cu 4,4% din totalul comerțului (3,6% din exporturi și 5,1% din importuri). Urmează Egiptul, cu 0,8% din comerțul total, iar Israelul e pe locul 2, cu 0,4% (0,7% din total exporturi românești și doar 0,2% în total importuri), conform datelor din 2021:
“O eventuală scădere a comerțului României cu această regiune nu va afecta în mod radical economia țării noastre. Chiar și așa, trebuie remarcat faptul că bilanțul acestor relații este unul pozitiv, exporturile românești depășind volumul importurilor din Israel. Astfel, companiile românești care exportă în Israel, pot întâmpina dificultăți în perioada următoare. Cele mai importante produse exportate de România pot fi încadrate în categorii, precum cereale (27,9% din totalul exporturilor către Israel în 2021), mașini și echipamente electrice (14,2%), respectiv animale vii (10,6%). Importurile din Israel sunt bazate preponderent pe produse cu un grad mai ridicat de prelucrare, precum mașini și echipamente electrice (16,3% din totalul importurilor din Israel), lichide petroliere (14,4%), respectiv alte produse chimice (12,8%)”, arată echipa de economiști.
Etapa următoare: Efecte pe piața energiei, inflație și încetinirea creșterii economice
Cu toate că datele de mai sus arată că economia României nu este afectată în mod semnificativ de conflictul din Orientul Mijlociu, efectele indirecte pot deveni totuși de amploare, mai ales în cazul în care acest conflict armat se va extinde la nivel regional, implicând într-un fel sau altul țările din regiune producătoare de produse petroliere, avertizează cercetătorii.
“Acest scenariu ar putea aduce o creștere semnificativă a prețului global al petrolului, ceea ce ar avea consecințe negative și asupra prețurilor combustibilului din România. Dat fiind faptul că rata inflației, deși pe o pantă descendentă, continuă să rămână destul de ridicată, o creștere a prețului combustibilului ar afecta o mare parte a populației și a companiilor din România și ar pune în pericol efectul măsurilor de politică monetară care țintesc reducerea treptată și continuă a inflației. Un alt efect indirect este reprezentat de creșterea incertitudinilor economice la nivel global, care ar putea avea un impact negativ asupra creșterii economice la nivel mondial, care, și fără acest conflict, arată deja semne de încetinire. O astfel de încetinire a dezvoltării economiei mondiale ar avea desigur un impact negativ asupra evoluției economice a României”, subliniază Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
“Astfel, nu doar din punct de vedere umanitar, dar și din punct de vedere economic, limitarea amplorii acestui conflict, respectiv identificarea unei soluții ce poate aduce un echilibru politic în Orientul Mijlociu ar trebui să fie cea mai importantă prioritate a decidenților politici din regiunea afectată, respectiv la nivel mondial”, completează acesta.
Impactul economic, în analiza instituțiilor, analiștilor și economiștilor. “Cea mai periculoasă perioadă din ultimele decenii”
Mii de persoane au fost ucise în Israel și în Gaza după un atac fără precedent al grupării militante palestiniene Hamas și a răspunsului israelian. Economia globală, care încă se confruntă cu efectele inflaţiei ridicate post-pandemie, ar putea resimți efectele noului conflict, dar e încă devreme pentru ca acestea să fie identificate, a afirmat după izbucnirea violențelor Agustin Carstens, directorul general al Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), cea mai veche instituţie financiară internaţională şi contraparte pentru tranzacţiile financiare derulate de băncile centrale, conform Bloomberg şi Reuters.
“În mod tradiţional, aceste conflicte afectează preţurile petrolului şi pieţele bursiere, dar este prea devreme să spunem”, a declarat Carstens la o conferinţă unde s-a discutat necesitatea ca băncile centrale să menţină în continuare dobânzile ridicate pentru a contracara inflaţia. “Trebuie să continuăm cu fermitate înăsprirea politicii monetare”, susţine şeful BIS.
Lumea s-ar putea să se confrunte cu “cea mai periculoasă perioadă… din ultimele decenii”, a avertizat Jamie Dimon, șeful băncii JP Morgan Chase, cea mai mare bancă americană, conform BBC. Directorul executiv al JP Morgan Chase le-a spus investitorilor că este îngrijorat de riscurile pe care le reprezintă pentru economie creșterea tensiunilor geopolitice. El a spus că războaiele din Ucraina și Israel ar putea afecta prețurile la energie și alimente, precum și comerțul global.
Ce se întâmplă în Orientul Mijlociu?
Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene a declarat recent că țara sa își intensifică atacurile asupra Fâșiei Gaza, pe fondul așteptărilor tot mai mari că o ofensivă terestră în enclavă ar putea începe în curând.
Conform Euronews, în Gaza încep să sosească mai multe ajutoare pentru a contribui la soluționarea crizei umanitare din ce în ce mai grave din Gaza, unde jumătate din cei 2,3 milioane de locuitori ai teritoriului și-au părăsit casele.
Duminică, avioanele de război israeliene au lovit ținte din Gaza și două aeroporturi din Siria, precum și o moschee din Cisiordania ocupată care ar fi fost folosită de militanți. Potrivit unui purtător de cuvânt, “zeci” de luptători Hamas au fost uciși.
Ministerul Sănătății din Hamas a declarat că cele mai mortale raiduri israeliene au avut loc în Deir al-Balah, unde au murit 80 de persoane, inclusiv femei și copii, iar mai multe clădiri au fost distruse. Raidurile au vizat, de asemenea, Khan Younes și Rafah, în sudul Gaza.