Studenții, baza de potențiali angajați și infrastructura (nu neaparat în această ordine) sunt de obicei printre primele elemente pe care le enumeră orice investitor când își explică decizia în alegerea unei destinații la inaugurarea ori extinderea unei afaceri în România. Economiștii fac acum o legătură, în cifre și hărți, între drumuri și economie: datele arată că lungimea autostrăzilor pe județe se corelează cu dezvoltarea economică a acestora. Mai precis, PIB-ul pe cap de locuitor este cu 25% mai mare în județele care au cel puțin un tronson de autostradă față de județele fără autostradă, iar dacă includem în ecuație și municipiul București, diferența este de +36%, arată datele centralizate de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. În ceea ce privește “viteza” de dezvoltare, datele de până acum arată că rețelele de drumuri cresc extrem de lent în România, pe “cioturi” de infrastructură mare: România a reușit, până acum, să construiască în medie mai puțin de 45 de kilometri de autostradă pe an.
Date din analiza Romanian Economic Monitor:
- PIB-ul pe cap de locuitor este cu 25% mai mare în județele care au cel puțin un tronson de autostradă față de județele fără autostradă
- Celelalte țări din regiune stau mult mai bine la capitolul lungimii totale a autostrăzilor raportată la suprafața țării
- România a reușit, până acum, să construiască în medie mai puțin de 45 de kilometri de autostradă pe an
- Lungimea totală actuală a drumurilor de mare viteză este de 1008,55 km, adică 1009 km cu rotunjire.
- Alături de aspectele privind siguranța rutieră, infrastructura are o contribuție semnificativă și la dezvoltarea economică a țării.
- Infrastructura joacă un rol esențial în atragerea investițiilor străine.
“Sărbătoarea” drumurilor: România a atins în acest an borna de 1000 de km (Ungaria avea 1800 km încă din 2021)
În luna septembrie, o dată cu inaugurarea noului tronson al Autostrăzii Transilvania (A3) de aproape 14 km între Nușfalău (județul Sălaj) și Suplacu de Barcău (județul Bihor), România a trecut de un prag simbolic de 1000 de kilometri de drumuri de mare viteză (autostradă și drum expres). După cum probabil ați avut ocazia să experimentați direct la orice ieșire peste granițe, celelalte țări din regiune stau mult mai bine la capitolul lungimii totale a autostrăzilor raportată la suprafața țării. Analiza subliniază că România a avut un ritm anual lent în privința construirii noilor autostrăzi. Socotind de la semnarea primului contract din perioada postdecembristă a României, contractul controversat cu Bechtel pentru Autostrada Transilvania, analiza economiștilor de la UBB calculează că România a reușit să construiască în medie mai puțin de 45 de kilometri de autostradă pe an, cu toate că aceste dezvoltări infrastructurale au avantaje clare atât pentru societate, cât și pentru economia țării.
Economiștii subliniază că, pe lângă faptul că aceste investiții importante în infrastructură ajută la accelerarea și fluidizarea circulației rutiere, respectiv pot contribui la reducerea numărului de accidente rutiere, ele au în același timp o contribuție semnificativă și la dezvoltarea economică a țării.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Pentru a surprinde această contribuție, economiștii au analizat relația dintre existența unor autostrăzi în județele țării, respectiv PIB-ul județean pe cap de locuitor. Concluzia? În general, se poate observa că PIB-ul pe cap de locuitor este cu 25% mai mare în județele care au cel puțin un tronson de autostradă față de județele fără autostradă, iar dacă includem în ecuație și municipiul București, diferența este de +36%.
Clujul, Timișul, Brașovul și Constanța sunt județele cu cel mai mare PIB mediu județean pe cap de locuitor. În ceea ce privește dotarea cu infrastructură, în afară de zona București-Ilfov (cu 83 km), județele care stau cel mai bine la kilometri de autostrăzi sunt Timișul (108 km), Călărașiul (104 km), Hunedoara (81), Alba (77), Constanța (74 km), Sibiul și Clujul (la egalitate, cu câte 68 km).
Economiștii explică în ce fel au impact proiectele de infrastructură în economia județelor țării.
“Relația este una bidirecțională: autostrăzile au un impact pozitiv asupra dezvoltării economice, dar și proiectele de dezvoltare infrastructurală sunt direcționate preponderent în acele regiuni unde activitatea economică este mai intensă, companiile putând beneficia astfel la maxim de dezvoltările infrastructurale. Avantajul economic al autostrăzilor poate fi surprins în primul rând în eficientizarea relațiilor furnizorilor cu clienții de-a lungul întregului lanț valoric. Livrările de marfă între companii, precum și între companie și clientul final devin mult mai rapide și predictibile, ajutând atât la eficientizarea proceselor logistice, cât și la creșterea volumului de producție. Astfel, o infrastructură bine dezvoltată are un impact direct asupra creșterii valorii adăugate creată de mediul economic”, arată analiza Romanian Economic Monitor.
Cercetătorii mai subliniază că un alt aspect economic foarte important este atragerea investițiilor străine. Dezvoltarea infrastructurală generală, care include și existența și accesibilitatea autostrăzilor, reprezintă un criteriu decizional important pentru companiile multinaționale care se află în căutarea unor locații optime pentru noile investiții, precum construirea de noi fabrici. O cercetare realizată de cercetătorii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a demonstrat, de exemplu, că dezvoltarea infrastructurală a reprezentat cel mai important factor de decizie pentru companiile mari din industria auto care au cel puțin o locație pe teritoriul țărilor UE.
“Dezvoltarea autostrăzilor poate contribui semnificativ atât la eficientizarea activităților economice ale companiilor care se află în zona respectivă, cât și la atragerea mai multor investiții în acea regiune, oferind astfel un impuls puternic dezvoltării economice. Acest impuls poate fi surprins și prin nivelul mai ridicat al PIB-ului pe cap de locuitor în acele județe care dispun de acces la autostrăzi și alte elemente de infrastructură dezvoltată. Astfel, o accelerare a ritmului de construcție a noilor autostrăzi în România trebuie să fie o prioritate pentru ministerul de resort, contribuind astfel la redinamizarea creșterii economice a României”, concluzionează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Care e lungimea totală a autostrăzilor din România?
Echipa de cercetare a centralizat o serie de date pentru a calcula câți kilometri de drumuri de mare viteză avem, de fapt, în România.
“Cu ocazia inaugurării celui mai recent tronson de autostradă de 13,55 km de pe Autostrada Transilvania, șeful Companiei de Drumuri, Cristian Pistol a declarat că lungimea totală a drumurilor de mare viteză (autostradă și drum expres) ajunge la 1004 km. În presă însă s-a vehiculat cifra de 1008 km pe baza mai multor surse oficiale și neoficiale. Luând în considerare datele oficiale ale Institutului Național de Statistică putem utiliza o a treia cifră: 949 km de autostrăzi, 39,85km de drum expres, la care se adaugă noua secțiune de 13,55km, ajungând astfel la o lungime totală de 1002,55km, adică 1003km cu rotunjire. În schimb, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a raportat la sfârșitul anului 2022 că România are 991,46km de drumuri de mare viteză, la care se adaugă noului tronson de 13,55km, ajungând la un total de 1005,01km”, menționează cercetătorii din echipa FSEGA.
Pornind de la aceste diferențe, echipa Romanian Economic Monitor s-a angajat să realizeze o măsurătoare și pe baza datelor Google Maps. Secțiunile de autostradă și drum expres a fost măsurate într-o singură direcție de deplasare, incluzând și secțiunile de drum de intrare și de ieșire de pe autostradă.
Rezultatele pe secțiuni arată astfel:
Aceste date arată că, dacă ne bazăm pe datele din Google Maps, lungimea totală actuală a drumurilor de mare viteză este de 1008,55 km, adică 1009 km cu rotunjire.
De la un ritm de melc de numai 45 km de autostrăzi pe an, autoritățile promit dublarea până la 2000 de km în 2030
Ministerul Transporturilor promitea recent că România poate să ajungă la 2000 km de autostradă până la anul 2030. “Această promisiune pare foarte optimistă, mai ales din perspectiva onorării la termen a contractelor de construcții de până acum, dar este cert că realizarea acestora ar putea avea un impact semnificativ asupra creșterii economice din România”, subliniază economiștii.
Ritmul de până acum nu încurajează însă în mod deosebit optimismul. O analiză Economedia arăta că, la jumătatea anului, Ministerul Transporturilor avea șantiere deschise pe doar 10% din lungimea celor 4 autostrăzi „prinse” la finanțare prin PNRR, iar pe calea ferată încă nu a reușit să semneze niciun contract pentru modernizare de magistrale sau execuția celor două linii de metrou la București și Cluj Napoca. Din cele aproape 30 de miliarde de euro prin PNRR, Transporturile primesc peste 7,5 miliarde, domeniul cu cea mai mare alocare, dar și cu cele mai dificile provocări și riscuri, având în vedere slaba capacitate administrativă a Companiilor CFR SA, CNAIR și Metrorex de a derula proiecte majore în termenul contractual.
Harta autostrăzilor în vecinătăți: Ungaria, avans semnificativ/ România depășește Bulgaria
Deși autostrăzile reprezintă doar o mică parte din întreaga rețea rutieră, lungimea lor s-a mai mult decât triplat în ultimii 30 de ani, arată datele Eurostat. O creștere extraordinară poate fi remarcată în cazul Greciei și Spaniei. În 2000, cea mai extinsă rețea de autostrăzi din UE15 se afla în Germania, urmată de Franța și Spania.
Conform datelor din 2021, în Europa Spania e lider de top, cu 15.860 km, Germania avea 13.155 km, iar Franța 11.664 km. În vecinătate, Ungaria ne depășea cu mult cu cei 1859 de km de autostradă, dar Bulgaria era încă doar la 806 km. Tabelul complet al datelor Eurostat poate fi consultat AICI.
Citește și: