Ce este un start-up și cum face rost de bani?

Deoarece investițiile reprezintă o zonă care prezintă un interes în creștere și în România, iar tot mai mulți tineri români își doresc să devină antreprenori la un moment dat în viață, Economedia va aborda subiectul începând cu firmele de tip start-up.

Ce este un start-up?

Simplu spus, startup-urile sunt companii aflate la început de drum. Întrucât multă lume asimilează cuvântul „start-up” cu Silicon Valley sau, local, cu companii precum unicornul UiPath, termenul este folosit adesea cu referire la companiile din domeniul tech, însă în realitate sunt găsite în numeroase zone de business.

Startup-urile sunt caracterizate de riscul crescut. Faptul că în general au costuri mari și venituri mici și, de multe ori, nu au un plan de afaceri bine pus la punct le face să prezinte un risc antreprenorial ridicat și să necesite finanțare externă (familie, prieteni, credite bancare, firme de venture capital, business angels etc.)

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

În general, fondatorii unui start-up doresc să dezvolte un singur produs sau serviciu pentru o piață bine definită. De aceea, componenta crucială pentru aceste companii este reprezentată de cercetare și inovare.

Echipele care lucrează la realizarea unei companii aflată la început sunt adesea mici, iar angajații au parte de un mediu diferit față de o corporație. Pe de o parte, au un program de lucru mult mai flexibil, se bucură de o interacțiune mai directă cu colegii și au oportunitatea de a învăța și a se dezvolta foarte mult.

Pe de altă parte, riscul de nereușită pentru un start-up este mare, mai ales în primii ani. Luând în considerare și că flexibilitatea menționată anterior nu exclude perioadele lungi de lucru peste program și faptul că de regulă angajații trebuie să jongleze cu responsabilități și atribuții diverse, este ușor de înțeles de ce stresul este o problemă mare.

Până când ești un start-up?

Adevărul este că întrebarea aceasta nu are un răspuns de dicționar. Există multe opinii și criterii după care se poate face evaluarea, însă realitatea este că delimitarea dintre un start-up și o companie stabilă nu se face de la o zi la alta sau de la o cifră la alta.

Cu toate acestea, în general se consideră că o companie părăsește stadiul de start-up când îndeplinește una sau mai multe dintre următoarele condiții:

• Are mai mult de 5 ani de activitate

• Cifra sa de afaceri depășește 50 de milioane de dolari

• Angajează peste 100 de persoane

• Valorează peste 500 de milioane de dolari

• Achiziționează alte start-up-uri

Totuși, în realitate delimitarea ține mai puțin de cifre și mai mult de dimensiunea conceptuală a situației. Vei simți că firma nu se mai încadrează în terminologia de startup în momentul în care mentalitatea trece de la dezvoltare la stabilitate. Odată cu asta, prioritatea nu va mai fi creșterea (cât mai mulți clienți, vânzări cât mai mari etc), ci profitabilitatea.

Mai mult, în acest moment compania nu mai prezintă instabilitate și risc crescut și nu se mai bazează pe finanțare externă. Acest lucru înseamnă că poate strânge în continuare bani prin fonduri de venture capital sau investitori privați, însă afacerea se dezvoltă organic și nu mai are nevoie de bani din exterior.

Cum faci rost de bani?

O problemă centrală cu care se confruntă startup-urile este cea legată de finanțare. Deși aproape toți antreprenorii vor folosi propriile surse de finanțare (numit și bootstrapping), și împrumuturi (love money) de la părinți sau prieteni, realitatea este că fără investitori externi este destul de dificil să pornești serios pe acest drum.

Așadar, principalele surse de finanțare externe la care apelează start-up-urile sunt fondurile de venture capital prin intermediul firmelor care se ocupă cu acest tip de investiții, business angels (investitorii-îngeri) creditele bancare și crowdfunding-ul.

Fondurile de venture capital strâng bani de la investitori individuali și instituționali cu scopul de a-i investi în startup-uri promițătoare. Soluția acestor fonduri la problema riscului crescut este diversificarea. Deși unele fonduri investesc într-un singur start-up, iar altele în câteva sute, media este de 30-80. Astfel, cele câteva companii care au un succes răsunător permit fondului să fie profitabil în ciuda faptului că majoritatea start-up-urilor nu se ridică la înălțimea așteptărilor.

Investitorii îngeri sau business angels sunt indivizi cu venituri foarte mari, deseori foști oameni de afaceri, care înțeleg bine domeniul și care doresc să finanțeze companii la început de drum în schimbul unei părți din acționariatul acestora. Scopul lor este să facă profit vânzându-și participația după câțiva ani de activitate, de cele mai multe ori în cadrul IPO-ului (Initial Public Offering), adică pornesc cu o strategie de exit. Totodată, în general aceștia sunt ceva mai sceptici și mai greu de convins și impun condiții mai dure, având în vedere că își riscă propria avere muncită.

Creditele bancare sunt cunoscute de toată lumea, fiind accesibile majorității populației. Este de departe cea mai puțin folosită metodă de către startup-uri din două motive: în primul rând băncile au o adversitate la risc crescută, iar în al doilea rând împrumuturile bancare presupun colateral ca garanție, pe care cele mai multe firme tinere nu-l pot oferi.

Crowdfunding-ul presupune prezentarea ideii de business într-un mediu public, precum pe social media, cu scopul strângerii de donații de la susținătorii acesteia. Persoanele care donează bani pe platforme de fundraising nu se așteaptă la ceva în schimb, ci doar își exprimă susținerea față de proiect sau fondator. Cel mai adesea sumele strânse astfel nu sunt semnificative.

Foto: Rawpixelimages | Dreamstime.com