Sursa foto: Unsplash.com
Noua Zeelandă a devenit prima țară din lume care și-a extins interdicția privind pungile de plastic din supermarketuri la pungile subțiri, care sunt folosite de obicei pentru a ține fructe sau legume, scrie BBC.
Măsura, care a intrat în vigoare sâmbătă, face parte dintr-o campanie guvernamentală mai amplă împotriva materialelor plastice de unică folosință.
Majoritatea cumpărătorilor își aduc deja propriile pungi în magazine, după ce pungile de plastic de luat acasă au fost interzise în 2019.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În ultimii ani, multe țări au impus o taxă sau o interdicție pentru pungile de plastic.
“Noua Zeelandă produce prea multe deșeuri, prea multe deșeuri de plastic”, a declarat ministrul delegat al mediului, Rachel Brooking.
Ea a adăugat că peste un miliard de pungi de plastic au fost economisite de când a intrat în vigoare interdicția pungilor mai groase în 2019.
Se așteaptă ca noua măsură să împiedice utilizarea a 150 de milioane de pungi de plastic pe an. Pe de altă parte, arată cei nemulțumiți de măsură, cumpărătorii ar putea să pună cumpărăturile în pungi de hârtie de unică folosință, care sunt încă disponibile în supermarketuri.
“Încă merită să facem acest lucru, dar vrem cu adevărat să reducem ambalajele de unică folosință cu orice”, a declarat Rachel Brooking.
“Așa că vrem ca oamenii să își aducă propriile pungi, iar supermarketurile vând pungi reutilizabile pentru produse”, a adăugat ea.
Lanțul de supermarketuri Countdown, care operează mai mult de 185 de magazine în întreaga țară, a început să vândă pungi reutilizabile din plasă de poliester.
Compania speră că acest lucru îi va încuraja pe cumpărători să folosească pungi reutilizabile pentru fructe și legume.
“Știm că schimbarea este dificilă și că le va lua ceva timp”, a declarat Catherine Langabeer, șefa departamentului de sustenabilitate de la Countdown. “Avem parte de clienți morocănoși”.
Guvernul Noii Zeelande a făcut progrese în alte inițiative pentru a aborda schimbările climatice.
În octombrie, a propus taxarea gazelor cu efect de seră produse de animalele de fermă, cum ar fi oile și vitele.
Primul sistem din lume în cadrul căruia fermierii vor plăti pentru emisiile agricole într-o anumită formă va fi pus în practică până în 2025.