Sursa foto: Pixabay
Agenţia Internaţională a Energiei nu se aşteaptă ca deciziile G7 pentru contracararea evitării plafoanelor de preţ impuse energiei ruseşti să schimbe situaţia aprovizionării cu ţiţei şi produse petroliere, a afirmat directorul general al IEA, Fatih Birol, scrie Reuters.
G7 (grupul statelor puternic industrializate), Uniunea Europeană şi Australia au fost de acord să impună un plafon de preţ de 60 de dolari pentru un baril de ţiţei rusesc exportat pe cale maritimă şi de asemenea au stabilit o limită superioară pentru preţul produselor petroliere ruseşti, pentru reducerea veniturilor realizate de Moscova din exporturile de petrol şi gaze, după invadarea Ucrainei.
G7 îşi va spori eforturile pentru contracararea evitării plafoanelor de preţ impuse energiei ruseşti, “în timp ce va evita efectele negative şi va menţine aprovizionarea globală cu energiei”, se arată în comunicatul liderilor G7, reuniţi la Hiroshima, în Japonia.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Agenţia Internaţională a Energiei este principalul organism de consiliere pe probleme energetice al celor mai dezvoltate 29 de state. Într-un interviu acordat Reuters, în marja summitului G7, Birol a declarat că IEA nu se aşteaptă ca sporirea eforturilor să afecteze aprovizionarea mondială cu ţiţei şi produse petroliere.
“Orice schimbări semnificative pe pieţe vor fi reflectate, ca întotdeauna, în analizele noastre, dar deocamdată nu văd niciun motiv să modificăm analizele noastre”, a apreciat şeful IEA. Acesta a explicat că măsurile occidentale care vizează exporturile de energie ale Rusiei şi-au atins obiectivele de stabilizare a pieţelor petroliere şi de reducere a veniturilor Rusiei din exporturile de petrol şi gaze.
“Rusia a jucat cartea energiei şi a pierdut. Dar există câteva lacune, câteva dificultăţi pentru o funcţionară mai bună a plafonului de preţ de 60 de dolari pentru un baril de ţiţei rusesc”, a declarat Birol.
De asemenea, în comunicatul G7 se arată sprijinul pentru investiţiile în gaze, văzute ca o soluţie “temporară” pentru rezolvarea potenţialelor deficienţe de pe piaţă şi sprijinirea statelor care vor să se decupleze de energia din Rusia.
Decizia i-a îngrijorat pe activiştii de mediu.
“Decizia ar putea avea un anumit impact, dar statele au reiterat că dacă vor exista efecte în domeniul încălzirii climatice, vor accelera măsurile în alte domenii, astfel încât nu va fi modificat obiectivul de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius. Tranziţia spre energie curată are loc mai rapid decât cred mulţi”, susţine Birol.
Moscova se bazează pe veniturile din exporturile de petrol şi gaze, care anul trecut s-au situat la 11.600 miliarde de ruble (154,68 miliarde de dolari), pentru a finanţa cheltuielile bugetare. Diminuarea veniturilor din exporturile de petrol şi gaze a forţat Moscova să înceapă să cheltuie o parte din rezervele sale valutare pentru a acoperi un deficit bugetar care a crescut din cauza costurilor asociate cu invadarea Ucrainei.