sursa foto: Pexels
Preţurile petrolului au crescut luni cu 2 dolari, după ce Irakul a fost forţat să oprească unele exporturi de ţiţei din regiunea sa semi-autonomă Kurdistan, un impuls suplimentar venind de la măsurile de stopare a unei potenţiale crize bancare, care ar fi putut afecta cererea de petrol, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.
Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 2,27 dolari, sau cu 3%, la 77,26 dolari pe baril.
Preţul ţiţeiului West Texas Intermediate din SUA a crescut cu 2,39 dolari, sau cu 3,5%, la 71,68 dolari pe baril.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Preţul petrolului Brent a câştigat 2,8% săptămâna trecută, în timp ce WTI şi-a revenit cu 3,8%, pe măsură ce agitaţia din sectorul bancar s-a diminuat.
Aproximativ jumătate din oferta globală de petrol, sau 450.000 de barili pe zi (bpd), din exporturile de ţiţei din Kurdistan, s-au oprit sâmbătă, după ce o victorie într-un caz de arbitraj a confirmat că este necesar acordul Bagdadului pentru a transporta petrolul din Turcia.
Acest lucru ar putea forţa şi reducerea producţiei de petrol în regiunea Kurdistan.
Între timp, holdingul bancar First Citizens BancShares a declarat că va achiziţiona depozite şi împrumuturi ale băncii aflate în faliment Silicon Valley Bank, încheind un capitol din criza de încredere care a tulburat pieţele financiare.
”Preţurile petrolului sunt în creştere faţă de săptămâna precedentă, deoarece investitorii au cântărit eforturile autorităţilor de a calma îngrijorările cu privire la sistemul bancar global”, a declarat Fiona Cincotta, analist senior al pieţelor financiare la City Index.
Există, de asemenea, speranţe pentru un sprijin suplimentar pentru finanţarea băncilor, după informaţii conform cărora autorităţile americane au fost în deliberări timpurii cu privire la extinderea facilităţilor de creditare de urgenţă.
Acţiunile de pe Wall Street au crescut şi ele, deoarece tranzacţia din sectorul bancar a oferit un răgaz după săptămâni de tulburări.
Preţurile petrolului au fost susţinute şi de anunţul preşedintelui rus Vladimir Putin de a staţiona arme nucleare tactice în Belarus. Mişcarea este unul dintre cele mai pronunţate semnale nucleare ale Rusiei de până acum şi un avertisment pentru NATO cu privire la sprijinul său militar pentru Ucraina, care a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU ca răspuns.
NATO l-a criticat pe Putin pentru ceea ce a numit retorica sa nucleară ”periculoasă şi iresponsabilă”.
Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat că Moscova este aproape de a-şi atinge obiectivul de a reduce producţia de ţiţei cu 500.000 de barili pe zi (bpd), la aproximativ 9,5 milioane de barili pe zi.
Exporturile de ţiţei ale Rusiei sunt de aşteptat să rămână constante, deoarece vor reduce producţia de rafinare în aprilie, au arătat vineri datele din surse din industrie şi calculele Reuters.
Un embargo al Uniunii Europene a lovit exporturile de produse petroliere ale Rusiei mai puternic decât exporturile de ţiţei.
Tone de motorină sunt blocate pe navele care aşteaptă cumpărători. În ceea ce priveşte cererea, importurile de ţiţei ale Chinei sunt de aşteptat să crească cu 6,2% în 2023, de la nivelul de anul trecut, la 540 de milioane de tone, potrivit unei previziuni anuale efectuate luni de o unitate de cercetare a China National Petroleum Corp, mai notează Reuters.