Șefa FMI spune că riscurile pentru stabilitatea financiară au crescut și solicită vigilență

Șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, a declarat duminică că riscurile pentru stabilitatea financiară au crescut și a cerut continuarea vigilenței, deși acțiunile economiilor avansate au calmat stresul pieței, scrie Reuters.

Directorul general al FMI și-a reiterat punctul de vedere că 2023 va fi un alt an provocator, cu creșterea globală încetinind sub 3% din cauza cicatricilor cauzate de pandemie, războiului din Ucraina și înăspririi monetare.

Chiar și cu o perspectivă mai bună pentru 2024, creșterea globală va rămâne cu mult sub media sa istorică de 3,8%, iar perspectiva generală a rămas slabă, a spus ea la Forumul pentru Dezvoltare din China.

Analize Economedia

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

FMI, care a prezis o creștere globală de 2,9% în acest an, este programat să publice noi previziuni luna viitoare.

Georgieva a spus că factorii de decizie din economiile avansate au răspuns decisiv la riscurile de stabilitate financiară în urma prăbușirii băncilor, dar chiar și așa este nevoie de vigilență.

„Așadar, continuăm să monitorizăm îndeaproape evoluțiile și evaluăm potențialele implicații pentru perspectivele economice globale și stabilitatea financiară globală”, a spus ea, adăugând că FMI acordă o atenție deosebită țărilor cele mai vulnerabile, în special țărilor cu venituri mici, cu niveluri ridicate a datoriei.

Ea a avertizat, de asemenea, că fragmentarea geo-economică ar putea împărți lumea în blocuri economice rivale, rezultând „o divizare periculoasă care i-ar lăsa pe toți mai săraci și mai puțin siguri”.

Georgieva a spus că revenirea economică puternică a Chinei, cu o creștere estimată a PIB-ului de 5,2% în 2023, oferă o oarecare speranță pentru economia mondială, China fiind estimată să reprezinte aproximativ o treime din creșterea globală în 2023.

FMI estimează că fiecare creștere cu 1 punct procentual a creșterii PIB-ului din China are ca rezultat o creștere cu 0,3 puncte procentuale a creșterii în alte economii asiatice, a spus ea.

Ea a îndemnat factorii de decizie din China să depună eforturi pentru a crește productivitatea și a reechilibra economia, departe de investiții și către o creștere mai durabilă bazată pe consum, inclusiv prin reforme orientate spre piață pentru a echita condițiile de concurență între sectorul privat și întreprinderile de stat.

Astfel de reforme ar putea crește PIB-ul real cu până la 2,5% până în 2027 și cu aproximativ 18% până în 2037, a spus Georgieva.

Ea a spus că reechilibrarea economiei Chinei ar ajuta, de asemenea, Beijingul să-și atingă obiectivele climatice, deoarece trecerea la o creștere bazată pe consum ar reduce cererea de energie, va reduce emisiile și va reduce presiunile privind securitatea energetică.

Procedând astfel, a spus ea, ar putea reduce emisiile de dioxid de carbon cu 15% în următorii 30 de ani, rezultând o scădere a emisiilor globale de 4,5% în aceeași perioadă.