Sursa: Inquam Photos / Octav Ganea
Sindicatul Naţional al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER), sindicat afiliat la Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA), atrage atenţia asupra nerespectării prevederilor Constituţionale, precum şi ale Legii nr. 94/1992 privind funcţionarea Curţii de Conturi de către preşedintele Curţii de Conturi, Mihai Busuioc.
- Context. Reamintim că Plenul Curţii de Conturi a României a aprobat, la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut, noul Regulament privind activitatea de audit public extern, care se va aplica din 16 ianuarie. Realizat sub pretextul unui proiect derulat cu Banca Mondială, noul regulament taie practic din instrumentele și puterile instituției exact când România primește cele mai consistente fonduri europene din istoria sa, au declarat pentru G4Media.ro surse din cadrul Curții de Conturi. (Detalii AICI) SNAPER a transmis anterior că prin noul regulament se dorește o slăbire substanțială a rolului, puterii și a atribuțiilor Curții de Conturi și ar putea fi considerat un posibil atac la siguranța națională. (Detalii, AICI) Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european, a cerut Comisiei Europene să precizeze dacă există riscul de a nu putea fi prevenite fraudele cu fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și cu fondurile de coeziune, după ce Curtea de Conturi a României și-a diminuat atribuțiile. (Detalii, AICI)
„Modificarea Regulamentului CCR s-a realizat printr-un act infra-legal (hotărâre de plen) şi nu prin lege, aşa cum prevede Constituţia. Mai mult decât atât, modificările la Regulament s-au realizat într-un mod netransparent, fără o dezbatere publică şi fără consultarea celor implicaţi: auditori publici externi, sindicat, societate civilă şi mai ales fără ”acordul” Parlamentului, în condiţiile în care au fost adăugări la Lege. La realizarea acestui Regulament a fost implicat un grup restrâns de persoane din cadrul Curţii de Conturi, respectiv persoane apropiate preşedintelui CCR, precum şi consilierii personali ai acestuia, care nu au pregătirea, experienţa şi expertiza necesară pentru a opera astfel de modificări”, susţin sindicaliştii SNAPER într-un comunicat remis Agerpres.
Potrivit sursei citate, un element important, care s-a modificat prin acest nou Regulament şi care este, de fapt, „o adăugare” la Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi este noua definiţie dată funcţiei de „auditor public extern”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Astfel, spun sindicaliştii, prin noul Regulament, a fost completată definiţia auditorului public extern din Legea nr. 94/1992 cu sintagma „(…) sau persoana care este asimilată auditorului public extern”, incluzându-i aici, „în mod nelegal”, pe toţi consilierii personali ai preşedintelui CCR, precum şi ai celorlalţi membri ai Plenului, deşi aceştia nu îndeplinesc calitatea de auditor public extern, conform prevederilor art. 2 lit. e) din Legea nr. 94/1992: „auditorul public extern este definit ca fiind persoana angajată în cadrul Curţii de Conturi, care desfăşoară activităţi specifice de audit extern în sectorul public”, iar în conformitate cu prevederile art. 10 (5) din acelaşi act normativ: „doar personalul de control din Curtea de Conturi dobândeşte calitatea de auditor public extern”, prin control înţelegându-se activităţile de audit extern.
„Consilierii personali ai Consilierilor de Conturi nu au atribuţii de control şi prin urmare nu pot îndeplini calitatea de auditor public extern, cu atât mai mult cu cât aceştia nu au pregătirea şi competenţa necesară funcţiei de auditor public extern, netrecând printr-o procedură de examinare, prin care să le fi fost certificată pregătirea profesională (au fost angajaţi în cadrul instituţiei prin ”uşa din spate”, adică fără examen). Din calculele noastre, aproximative, rezultă că cei peste 70 de salariaţi ai CCR, asimilaţi, în mod nelegal, auditorilor publici externi consumă din punct de vedere al cheltuielilor salariale un buget echivalent cu cel al unui număr de 10 Camere de Conturi şi asta în condiţiile în care multe din Camerele de Conturi sunt subdimensionate şi nu fac faţă numărului mare de misiuni de audit, astfel încât timpul efectiv alocat pentru execuţia unei misiuni de audit este de doar câteva zile”, precizează organizaţia sindicală.
În condiţiile în care un auditor public extern, intrat prin examen (dovedind că are cunoştinţele necesare pentru a îndeplini calitatea de auditor), care desfăşoară activitatea specifică Curţii de Conturi (respectiv cea de audit) şi care este supus tuturor restricţiilor, incompatibilităţilor şi interdicţiilor prevăzute de Statutul auditorului şi al codului etic câştigă între 6.000 – 8.400 lei, iar consilierii personali (asimilaţi ilegal auditorului public extern) câştigă peste 12.000 lei, acest aspect nu poate decât să creeze frustrare în rândul auditorilor Curţii de Conturi, cei care duc în spate toată activitatea acestei instituţii, subliniază sursa ciată.
Sindicaliştii au precizat că există consilieri personali ai preşedintelui CCR care au avut venituri salariale anuale situate între 130.028 lei şi 145.952 lei, reprezentând salarii lunare între 10.835 şi 12.162 lei, mai mult decât veniturile unui director de Cameră de Conturi.
SNAPER este o organizaţie sindicală independentă, constituită pe baza dreptului de liberă asociere a angajaţilor care îşi desfăşoară activitatea în Curtea de Conturi a României (inclusiv în cadrul Autorităţii de Audit), în scopul apărării drepturilor prevăzute în legislaţia naţională şi în contractele individuale de muncă, precum şi pentru promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor săi.
În replică la afirmaţiile sindicaliştilor, Plenul Curţii de Conturi a României a venit cu o serie de precizări în urma unei analize punctuale privind aspectele semnalate de SNAPER.
Astfel, în ceea ce priveşte afirmaţia potrivit căreia „modificarea Regulamentului CCR s-a făcut printr-un act infra-legal (hotărâre de plen) şi nu prin lege, aşa cum prevede Constituţia”, CCR precizează faptul că dispoziţiile art. 140 din Legea Fundamentală, care reglementează regimul constituţional al Curţii de Conturi, nu conţin prevederi referitoare la faptul că modul de desfăşurare a activităţii specifice se aprobă printr-un act normativ cu forţă juridică de lege.
Prin art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Parlamentul a decis să acorde Plenului Curţii de Conturi competenţa de reglementare a modului în care este organizată şi se desfăşoară activitatea specifică de audit public extern şi a celui în care sunt valorificate actele întocmite cu ocazia misiunilor de audit financiar, audit de conformitate (control) şi audit al performanţei.
Concret, textul respectiv din lege prevede că: „Organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi se efectuează potrivit regulamentului aprobat de plenul Curţii de Conturi, în temeiul prezentei legi.”
„Prin urmare, noul Regulament privind activitatea de audit public extern nu trebuia aprobat prin lege sau cu „acordul Parlamentului”, cum eronat şi tendenţios se susţine, ci prin hotărâre a Plenului, în temeiul art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992. În acelaşi sens s-a pronunţat şi Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 1.094 din 15 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 23 octombrie 2008, constatând că, în temeiul art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, “plenul Curţii de Conturi nu se substituie Parlamentului, dobândind atribuţii de legiferare” ci este abilitat să “stabilească modalitatea de organizare şi desfăşurare a activităţilor ce îi revin potrivit Legii nr. 94/1992”. Însă, ceea ce trebuie reţinut în legătură cu o astfel de susţinere este că ea demonstrează că autorii comunicatului nu cunosc nici măcar legea care guvernează organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a României, fapt extrem de îngrijorător dacă avem în vedere că aceasta este instituţia în cadrul căreia au calitatea de angajaţi”, se menţionează în informarea de presă transmisă Agerpres de Curtea de Conturi.
De asemenea, reprezentanţii Curţii susţin că afirmaţia potrivit căreia modificările la Regulament ar conţine „adăugări la lege” este nesusţinută, întrucât autorii comunicatului nu au putut prezenta nici măcar un singur exemplu de “adăugare la lege”.
Noul Regulament se încadrează strict în dispoziţiile Legii nr. 94/1992, fiind totodată în deplină concordanţă cu standardele internaţionale de audit pe baza cărora trebuie să îşi desfăşoare activitatea instituţia supremă de audit din România.
Potrivit sursei citate, şi afirmaţia potrivit căreia „modificările la Regulament s-au realizat într-un mod netransparent, fără o dezbatere publică şi fără consultarea celor implicaţi” este falsă şi nu reflectă realitatea. „Elaborarea noului Regulament a fost determinată de necesitatea ca instituţia noastră să răspundă mai eficient, transparent şi eficace nevoilor cetăţenilor. Totodată, la elaborarea acestuia au fost avute în vedere recomandările formulate de Centrul de Excelenţă al GAO – Government Accountability Office, instituţia supremă de audit a SUA care a realizat analiza funcţională a Curţii de Conturi a României, respectiv de instituţiile supreme de audit din Polonia, Ţările de Jos şi Austria care au realizat o analiză peer-review, activităţi desfăşurate în cadrul proiectului SIPOCA 744, finanţat din fonduri ale Uniunii Europene, care are ca principal obiectiv reformarea Curţii de Conturi şi transformarea ei într-o instituţie modernă, performantă, care să lucreze în folosul cetăţeanului”, au subliniat reprezentanţii CCR în documentul menţionat.
În faza de elaborare, începând cu anul 2021, proiectul noului Regulament a fost transmis tuturor structurilor de specialitate centrale şi teritoriale, cu solicitarea de a formula observaţii şi propuneri. Toate amendamentele primite de la structurile de specialitate au fost analizate, dezbătute şi preluate, după caz, în proiect.
Ca element de noutate în activitatea Curţii de Conturi şi în continuarea iniţiativei de transparentizare, în considerarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi cu aprobarea Plenului, proiectul noului regulament şi nota de fundamentare a acestuia au fost publicate pe site-ul Curţii de Conturi, www.curteadeconturi.ro, la secţiunea Informaţii publice/Transparenţă decizională.
În ceea ce priveşte afirmaţia potrivit căreia prin noul Regulament “a fost completată definiţia auditorului public extern din Legea nr. 94/1992” cu sintagma “(…) sau persoana care este asimilată auditorului public extern”, reprezentanţii Curţii transmit că este, de asemenea, incorectă şi dovedeşte încă o dată necunoaşterea legii de către autorii comunicatului.
„Sfera noţiunii de ”auditor public extern” de la art. 1 lit. b) din Regulamentul privind activitatea de audit public extern a fost reglementată anterior, inclusiv prin Legea nr. 7 din 18 ianuarie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992, act normativ adoptat de Parlamentul României şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Potrivit acesteia, ”prin sintagma auditor public extern se înţelege persoanele care efectuează activităţi specifice Curţii de Conturi, cele care îndeplinesc şi alte atribuţii legate strict de funcţia de control, cele care sunt asimilate auditorilor publici externi, precum şi persoanele care deţin funcţiile de conducere de director, director adjunct, şef serviciu/şef oficiu regional de audit şi şef birou din structurile de specialitate ale Curţii de Conturi şi ale Autorităţii de Audit””, exemplifică sursa citată.
În ceea ce priveşte salariile angajaţilor Curţii de Conturi, precizările vizează faptul că personalul de la cabinetele demnitarilor Curţii de Conturi este angajat în baza art. 48 din Legea nr. 94/1992, cu contract individual de muncă încheiat pe durată determinată, respectiv pe durata mandatului demnitarului, iar personalul Curţii de Conturi, inclusiv personalul angajat la cabinetele demnitarilor, este salarizat exclusiv potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit sursei citate, diferenţele de salarizare sunt pe perioade determinate, doar pe durata desfăşurării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile.
În prezent, în cadrul Curţii de Conturi sunt în desfăşurare cinci proiecte, în cadrul cărora sunt implicate 56 de persoane, dintre care: 33 din personalul suport (funcţionari publici şi personal contractual), 14 auditori publici externi şi 9 persoane angajate la cabinetele demnitarilor. Componenţa echipelor variază pe perioada derulării proiectelor în funcţie de necesităţile fiecărei etape de implementare.
„Menţionăm faptul că drepturile salariale acordate pentru activitatea desfăşurată în proiectele cu finanţare europeană nu afectează bugetul instituţiei, acestea fiind asigurate integral din fonduri europene”, spun reprezentanţii CCR.
Referitor la comentariile „tendenţioase” având ca obiect „numirea unui consilier al preşedintelui în calitatea de preşedinte al Comitetului de etică”, CCR precizează că desemnarea ca membru al acestei structuri s-a realizat în conformitate cu procedura prevăzută în Anexa nr. 5 a Codului de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi a României, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 126/08.05.2014, cu modificările şi completările următoare, iar calitatea de preşedinte al Comitetului de Etică a fost dobândită ca urmare a alegerii de către ceilalţi membri şi nicidecum prin „numire”.
Ultima validare a membrilor Comitetului pentru un mandat de trei ani s-a făcut de către Plenul Curţii de Conturi, prin Hotărârea 631 din 20 decembrie 2022.
„Mai mult decât atât, problemele invocate în comunicatul Sindicatului Naţional al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER) cu privire la condiţiile de eligibilitate ale membrilor comitetului de etică au fost analizate anterior şi respinse prin punctul de vedere al Departamentului Juridic nr. 36710/12.04.2022, aprobat de Plenul Curţii de Conturi prin Hotărârea nr. 154 din 7 aprilie 2022”, au transmis reprezentanţii Curţii de Conturi a României.