XTB: În 2023, doar 56 de companii au depus cereri ca să se listeze pe Bursa de Valori din Londra, în scădere de 50% faţă de anii precedenţi

Bursa Wall Street trader - chris liverani - unsplash Trader pe Bursa / Chris Liverani - Unsplash

Bursa de Valori din Londra ar putea încheia 2023 cu un minim record al ofertelor publice iniţiale, astfel că,în 2023, doar 56 de companii au depus cereri ca să se listeze pe Bursa de Valori din Londra, în scădere de 50% faţă de anii precedenţi. Pe parcursul primelor trei trimestre din 2023, în Marea Britanie s-au listat 23 de companii, acumulând un total de 1,106 miliarde de euro, comparativ cu 34 de IPO-uri care au strâns 1,346 miliarde de euro în 2022, un an cu scăderi notabile, arată casa de brokeraj XTB România. Potrivit acesteia, noile oferte publice de vânzare au scăzut vertiginos în acest an, deoarece firmele au renunţat la planurile de a se transfera pe pieţele publice, pe fondul tulburărilor care zguduie pieţele.

„În 2023, doar 56 de companii au depus cereri pentru a se lista pe piaţa principală a Bursei de Valori din Londra – ceea ce reprezintă o scădere de 50%, în comparraţie cu anii precedenţi. Şi mai surprinzător este faptul că doar 30 dintre aceste companii au primit undă verde din partea Autorităţii de Conduită Financiară (FCA) pentru a-şi lista acţiunile”, potrivit unei analize realizate de echipa de analişti XTB, companie globală de investiţii, care arată că aceste cifre oglindesc tendinţa companiilor de a se îndrepta tot mai mult către SUA pentru a-şi face debutul pe pieţele publice.

Companiile care doresc să se lanseze pe LSE trebuie să obţină mai întâi aprobarea FCA, prin depunerea unui prospect la autoritatea de reglementare. Într-un răspuns la o solicitare în temeiul libertăţii de informare, FCA a dezvăluit că, între anii 2018 şi 2022, o medie de 112 companii au depus cereri anual, cu mult peste cele 56 de companii care au depus cereri în 2023. În egală măsură, o medie de 70 de companii în fiecare an a fost aprobată de autoritatea de reglementare între 2018 şi 2022, mai mult decât dublul cifrei de 30 de anul acesta. Cifrele arată că aproape jumătate dintre companiile care au depus cereri de flotare nu au ajuns până la finalul procesului.

„Este deosebit de îngrijorător faptul că, într-un mediu în care foarte puţine companii caută să se listeze la bursă, asistăm la o proporţie atât de mare de companii care nu reuşesc să treacă testul. Acest lucru sugerează că prea multe companii nu au ales momentul potrivit sau nu şi-au depus cererile în mod corect”, precizează Joshua Raymond, director al platformei de investiţii fintech XTB.

Societăţile îşi retrag cererile de listare din mai multe motive, inclusiv modificări ale factorilor externi, cum ar fi condiţiile de piaţă, sau în cazul în care FCA identifică probleme ale societăţii solicitante şi informează societatea că este puţin probabil ca aceasta să fie considerată potrivită pentru intrarea la LSE.

„Deşi suntem îngrijoraţi de aceste date, trebuie să recunoaştem, de asemenea, că Londra rămâne unul dintre marile centre financiare ale economiei globale. Componenţii indicelui FTSE includ unele dintre cele mai cunoscute nume de pe piaţa globală de investiţii. Piaţa londoneză a mai avut problemele sale, dar este extrem de rezistentă şi are talentul şi resursele necesare pentru a-şi reveni puternic”, explică Joshua Raymond.

„Suma atrasă prin IPO-uri a scăzut cu 36% în al treilea trimestru al anului, opt emitenţi obţinând doar 655,5 milioane de euro. Pe parcursul primelor trei trimestre din 2023, în Marea Britanie s-au listat 23 de companii, acumulând un total de 1,106 miliarde de euro, comparativ cu 34 de IPO-uri care au strâns 1,346 miliarde de euro în 2022, un an cu scăderi notabile”, explică Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.

Bursa de Valori din Londra a condus Europa în ceea ce priveşte strângerile de capital pentru 2023, stimulată fiind de oferte follow-on şi de obligaţiuni convertibile, chiar dacă întâmpină dificultăţi în a obţine listări de marcă. LSE a strâns un total de 16,8 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului, de două ori mai mult decât cel mai apropiat rival, Euronext Amsterdam, potrivit Asociaţiei pentru Pieţe Financiare din Europa.

Potrivit lui Radu Puiu, în Europa, creşterea globală a atragerii de capital este de 15% faţă de anul 2022. Cu toate acestea, piaţa de IPO-uri (oferte publice iniţiale) rămâne în continuare scăzută, atingând un minim al ultimilor 11 ani – în primele trei trimestre s-au strâns doar 6,2 miliarde de euro, în scădere cu 54%.

LSE coboară pe locul al patrulea în ceea ce priveşte noile emisiuni, obţinând doar 980 de milioane de euro de la începutul anului până în septembrie. Bursa de la Bucureşti s-a clasat pe primul loc, obţinând 1,9 miliarde de euro în urma IPO-ului Hidroelectrica. Pe locurile doi şi trei s-au situat Bursa din Frankfurt şi, respectiv, Borsa Italiana.

În 2022, Londra a ocupat locul al doilea în ceea ce priveşte IPO-urile, după Frankfurt, după ce bursa germană a obţinut oferta publică de acţiuni a Porsche.

„Aceste date arată cât de rapid îşi poate pierde popularitatea o piaţă bursieră. Scăderea activităţii pe piaţa IPO-urilor este deosebit de îngrijorătoare pentru investitorii privaţi. Piaţa bursieră listată la bursă este cea mai uşoară şi mai larg înţeleasă modalitate de a-şi investi banii pentru clienţii de retail. Avem nevoie de un flux constant de noi companii care să vină pe piaţă, inclusiv de întreprinderi care pot stimula inovarea şi schimbarea, oferind în acelaşi timp oportunităţi şi idei noi comunităţii de investitori”, declară Joshua Raymond.

Piaţa londoneză a ofertelor publice va reveni pe măsură ce ciclul rapid de majorare a ratelor începe să încetinească, iar îngrijorarea globală legată de inflaţie şi instabilitate politică se va tempera, punctează David Schwimmer, preşedintele London Stock Exchange Group (LSEG). Pieţele sunt foarte adaptabile, iar dacă aceasta va deveni o normă, atunci acestea vor respecta noua realitate şi oamenii vor strânge capital conform acestor linii.

„Noile oferte publice de vânzare au scăzut vertiginos în acest an, deoarece firmele au renunţat la planurile de a se transfera pe pieţele publice, pe fondul tulburărilor care zguduie pieţele”, adaugă analistul Radu Puiu.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: