Sursa foto: comsip.fr
1.195 km lungime în total, din care vreo 1.100 km pe sub Marea Neagră. Anunțul a fost făcut pe 17 decembrie la București: până în 2029, un cablu va lega Azerbaidjanul de Ungaria. Obiectivul UE: diversificarea aprovizionării cu energie electrică a Europei Centrale și de Est. Se subînțelege: fără Rusia, scrie Radio France, citat de Rador.
Acest eveniment este unul istoric: Europa va primi, până în 2029, electricitate din Azerbaidjan prin 1.195 km de cablu, inclusiv 1.100 km sub Marea Neagră, în valoare totală de 2 miliarde de euro, construit între 2023 și 2029. Proiectul a fost prezentat la București de Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, care, în fața președintelui României, Klaus Iohannis, și a trei lideri ai țărilor din Europa Centrală și de Est, a subliniat: „Am decis să întoarcem spatele combustibililor fosili și să ne diversificăm aprovizionarea cu energie de la parteneri fiabili”. Se subînțelege: nu de la Rusia.
Desigur, țările producătoare de energie sunt rareori modele de democrație. Însă președintele Azerbaidjan, Ilham Aliyev, care a iritat deja Kremlinul, vrea să dea asigurări Bruxelles-ului: „Contribuția noastră la securitatea energetică europeană este o nouă punte între UE și Azerbaidjan”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
De cealaltă parte a Mării Negre, premierul ungar Viktor Orbán, un alt prorus notoriu, nu și-a ascuns entuziasmul la București: „Ne pregătim să construim cel mai lung cablu electric submarin. Dacă aș fi mai tânăr, aș spune că e ca un rock’n’roll!” Pare că ar uita relațiile lui tensionate cu Bruxelles-ul.
O mare europeană
Această alternativă energetică va ajuta Ungaria și România, dar și Moldova și Ucraina.
Dar nu numai, precizează președinția României. Într-un comunicat de presă, sunt evidențiate și alte domenii de cooperare, precum noile tehnologii energetice, producția de hidrogen, extinderea infrastructurii de tranzit. Investiții foarte importante pentru o regiune de mult uitată.
Pe vremea comunismului, Marea Neagră era doar o destinație de litoral pentru o elită de lideri comuniști. Dar de acum înainte nu mai poate fi considerat un lac rusesc sau turcesc. Trebuie privită ca o mare europeană, un „nod energetic” între Europa de Vest și Marea Caspică și Asia Centrală prin Batumi, marele port georgian, și Constanța, România, după spusele Ursulei von der Leyen.
O șansă pentru Europa, dar un dezastru pentru Rusia. Pentru că cablul de sub Marea Neagră este o nouă inițiativă de evitare a Moscovei. Bătrânul continent încă încearcă să-și reducă dependența de hidrocarburile rusești. Pe termen lung, conexiunea multiplică oportunitățile de dezvoltare pentru România și Bulgaria, țări membre UE, dar și pentru Ucraina și Georgia, candidate la integrarea europeană.
Ursula von der Leyen i-a amintit astfel premierului georgian Irakli Garibachvili, într-un discurs foarte politic, că această infrastructură constituie „un nou drum plin de oportunități pentru Georgia, o țară cu destin european care are un rol din ce în ce mai important în regiune”.