pixabay.com
Președintele Joe Biden a semnat joi legea care interzice cumpărarea de produse obținute prin forțată a uigurilor din China, iar Casa Albă a lansat un avertisment companiilor americane care ar putea fi tentate să se plieze în fața presiunilor Beijingului, potrivit Le Figaro, care notează că este vorba de o premieră mondială.
Legea prevede acordarea unei atenții speciale pentru trei produse: bumbacul, în condițiile în care Xinjiang este unul dintre marii producători mondiali; roșiile, produse de asemenea în masă în regiune; și polisiliciul, un material folosit în producerea panourilor fotovoltaice. Această lege oferă guvernului „noi instrumente pentru a împiedica intrarea pe teritoriu a produselor fabricate prin muncă forțată în Xinjiang și pentru a trage la răspundere persoanele și entitățile din spatele acestor abuzuri”, a declarat secretarul de stat Antony Blinken, care a cerut guvernului chinez să pună capăt „genocidului și crimelor împotriva umanității”.
Într-o rară unanimitate, Senatul a votat în 16 decembrie acest proiect, susținut atât de democrați cât și de republicani, partizanii unei politici agresive față de Beijing. Acest vot a avut loc în ciuda unei campanii de lobby din partea unor companii americane, unele dintre ele foarte dependente de aprovizionările din China, și care invocau spectrul unor noi perturbări în schimburile comerciale mondiale, deja dezorganizate de pandemie.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În timpul procesului legislativ, opoziția republicană a reproșat Casei Albe că încearcă să încetinească traseul legii. Joi, purtătoarea de cuvânt al Casei Albe a fost întrebată despre discreția relativă în care președintele Joe Biden, care a făcut din rivalitatea cu China axa majoră a politicii sale externe, a promulgat legea. Serviciul de presă a difuzat doar o fotografie cu semnarea legii, pe Twitter, în condițiile în care, în aceeași zi, președintele a semnat în direct în fața camerelor de filmat o altă lege, destinată susținerii cercetărilor asupra unei boli degenerative rare. „Uneori promulgă legi fără camere de filmat, uneori în fața camerelor. Susținem această lege și am condus ofensiva în lume pentru a denunța încălcarea drepturilor omului”, a comentat purtătoarea de cuvânt.
Beijingul este acuzat de țările occidentale că derulează o campanie dură de reprimare a uigurilor, o comunitate majoritar musulmană și turcofonă în vestul Chinei.
Scuzele Intel
Aplicarea legii ar putea provoca tensiuni, așa cum a arătat-o controversa legată de gigantul american al semiconductorilor Intel. După adoptarea legii de către Senat și noi sancțiuni americane împotriva unor companii din China, Intel a transmis un mail furnizorilor săi în care le cerea să evite să se aprovizioneze din regiunea Xianjing. Acest mail a stârnit furia Chinei, iar Intel a încercat ulterior să calmeze apele cu un comunicat publicat pe rețeaua socială Weibo: „Intenția noastră a fost să garantăm respectarea legilor americane (…). Ne cerem scuze pentru problemele provocate respectaților noștri clienți chinezi, partenerilor noștri și publicului”.
„Considerăm că sectorul privat și comunitatea internațională ar trebui să se opună instrumentalizării, de către China, a piețelor lor, pentru a înăbuși susținerea față de drepturile omului”, a comentat Jen Psaki, întrebată despre comunicatul Intel. „Considerăm de asemenea că firmele americane nu ar trebui să simtă niciodată nevoia să se scuze pentru că au apărat drepturi fundamentale sau s-au opus represiunii”, a adăugat ea.