Sursa foto: Pixabay/ michelbossart
La Mulți Ani, UE! Marcăm Ziua Europei, cu o serie de date care arată cum am evoluat de la intrarea în “familia” europeană: am câștigat mult de la aderare, dar țara noastră nu a valorificat toate oportunitățile. Astfel, România a avut în acești ani cea mai mare rată de creștere din regiune la PIB/ capita, a devenit o locație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini, iar veniturile populației au crescut continuu, cu excepția crizei financiare, în timp ce exporturile s-au triplat. Țara noastră a reușit să ajungă din urmă Ungaria în ultimii ani în privința PIB-ului pe cap de locuitor, a veniturilor nete, respectiv a volumului investițiilor străine. Pe de altă parte, deși a câștigat mult în anii recenți, România continuă să rămână în urmă: suntem, în continuare, printre ultimii, în privința salariilor nete medii și, chiar dacă rata de creștere a investițiilor e ridicată, decalajul față de Cehia și Polonia a crescut, după cum arată datele sintetizate de echipa Romanian Economic Monitor. De asemenea, economiștii subliniază că tendințe economice în general pozitive care au contribuit la creșterea treptată a nivelul de trai în România au fost bazate într-o mare măsură pe creșterea nivelului de îndatorare a țării.
La solicitarea Economedia, echipa Romanian Economic Monitor a realizat o radiografie generală a evoluției celor mai importanți indicatori economici de la aderarea României la UE, comparând evoluția acestora cu alte cinci state membre din această regiune, considerate în general puncte de referință pentru economia României. Proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor e derulat de economiști ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a Universității Babeș-Bolyai din Cluj.
“Evoluția acestor indicatori prezintă un trend crescător puternic în cazul tuturor celor șase țări care au aderat în anul 2004, respectiv 2007 la UE, indicând astfel efectele economice per total benefice ale apartenenței țărilor din Europa de Est la comunitatea europeană”, spun cercetătorii de la UBB.
Cei patru indicatori urmăriți sunt Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (PIB/capita) exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPP), veniturile nete ale populației (PPS), evoluția soldului investițiilor străine directe (ISD) și evoluția valorii exporturilor țărilor din regiune.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
- PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPP)
Primul indicator analizat este PIB-ul pe cap de locuitor (PIB/capita) exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPP) pentru a putea fi comparat între țări. Fără a fi un indicator perfect, acesta este folosit cel mai frecvent pentru a măsura și a compara eficiența economică generală a țărilor, după cum explică economiștii. Nu doar că acest indicator a crescut aproape încontinuu de la anul aderării până în prezent, dar România a avut cea mai mare rată de creștere din regiune. “Astfel, România a reușit să se distanțeze de Bulgaria, respectiv să ajungă din urmă Ungaria și Slovacia. Ceea ce este mult mai important, însă, este faptul că, pe când în anul aderării PIB-ul pe cap de locuitor al României reprezenta doar 41% din valoarea medie a UE, conform celor mai recente estimări acest procentaj a ajuns la 78%. Chiar dacă media UE este încă destul de departe, convergența României în privința acestui indicator este evidentă”, subliniază economiștii.
Conform datelor pentru 2023, România se situează la 78% din media UE, în creștere față de anul trecut, și a depășit Ungaria la acest indicator, țara vecină fiind la doar 76%. România se apropie ușor de Polonia (80%), dar se află încă la coada listei, cu doar șase state în urmă. În 2022, indicatorul României urcase la 77%, astfel că țara noastră a ajuns la același nivel cu Ungaria și Portugalia. Între timp, Portugalia s-a detașat în pluton și a ajuns la 83% în 2023.
-
Veniturile populației
În comparație cu primul indicator, cel de-al doilea indicator ales este mult mai apropiat de percepțiile populației privind nivelul general de trai, măsurând veniturile nete ale populației pe lună, exprimate în mod similar în paritatea puterii de cumpărare a monedelor naționale (PPS) pentru comparabilitate, precizează economiștii.
În cazul acestui indicator putem observa tendințe similare: trendul este crescător aproape în mod continuu (excepția fiind criza economico-financiară din 2008-2009), iar rata de creștere este ușor mai ridicată în cazul României decât în cazul țărilor din regiune.
Astfel, în România veniturile s-au triplat de la aderare (Notă: valorile exprimate în grafic sunt venituri nete pe lună, exprimate în PPS – “purchasing power standards”, adică măsoară cât poți cumpăra din veniturile tale în țara ta).
Economiștii nuanțează, pentru Economedia, o veste mult comentată publicată recent, care arăta că, după ce decalajul s-a redust treptat, în anul 2023 România a trecut de Ungaria în privința valorii salariilor nete medii. “Trebuie menționat și faptul că România rămâne în partea inferioară a clasamentului european în privința acestui indicator, iar dacă ne uităm la valoarea transformată cu ajutorul cursului nominal a salariilor, Ungaria continuă să se situeze în fața României, depășirea fiind valabilă (deocamdată) doar în cazul în care transformăm aceste valori în paritatea puterii de cumpărare. Cu alte cuvinte salariul mediu net obținut în Ungaria, dar cheltuit în România rămâne mai ridicat decât salariul mediu net din România. Mai mult, inegalitățile între diferitele regiuni ale României sau între diferite ocupații fac ca această creștere să fie resimțită în mod diferit (sau în unele cazuri chiar deloc) de diferite grupuri sociale”, transmit cercetătorii.
Aceștia subliniază că sustenabilitatea acestor creșteri ale salariilor este greu de realizat în contextul în care productivitatea muncii nu reușește întotdeauna să țină pasul cu accelerarea creșterii veniturilor nete ale populației. O analiză mai extinsă pe această temă AICI
-
Investițiile străine
Pentru a surprinde efectul deschiderii piețelor autohtone către investitorii UE, al treilea indicator ales măsoară evoluția soldului investițiilor străine directe (ISD) în țările incluse în analiză. Evoluția crescătoare a acestui indicator arată că, după aderare, România a devenit și continuă să fie o locație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini.
Investițiile străine s-au dublat: de la 42 de miliarde (2007) la aproximativ 108 miliarde de euro (2022). Conform Băncii Naționale a României, soldul ISD a atins un maxim istoric de 107,94 miliarde de euro la finalul anului 2022.
Chiar dacă și în acest caz rata de creștere a soldului ISD în cazul României este destul de ridicată, decalajul față de Cehia și Polonia s-a lărgit în timp, iar avantajul față de Ungaria este unul minor, mai ales dacă luăm în considerare și diferența mărimii celor două țări.
-
Exporturi
Ultimul indicator încearcă să surprindă efectul invers, și anume impactul accesului liber la piețele europene pentru economia României. Indicatorul ales măsoară evoluția valorii exporturilor țărilor din regiune – chiar dacă vorbim aici de exportul total al țărilor, cea mai mare proporție a acestora este îndreptată către statele membre ale UE.
Exporturile au crescut de la 30 de miliarde de euro (în 2007) la 93 de miliarde (2023).
Deși trendul este unul crescător în țările din regiune, analiza cercetătorilor arată că România se pare că nu a reușit să profite pe deplin de această oportunitate adusă de aderarea la UE, Polonia, Cehia, dar și Ungaria stând semnificativ mai bine atât în privința valorii absolute, cât și în privința ratei de creștere a exporturilor.
“Întărirea calității produselor și serviciilor din România, intensificarea orientării internaționale a companiilor, respectiv creșterea competitivității economiei în general reprezintă priorități ce ar putea contribui semnificativ la creșterea economică a țării în viitor, fundamentată pe statutul de membru al UE”, transmit economiștii.
Cercetătorii subliniază și faptul că aceste tendințe economice în general pozitive care au contribuit la creșterea treptată a nivelul de trai în România au fost bazate într-o mare măsură pe creșterea nivelului de îndatorare a țării. “Astfel, deficitul bugetar acumulat în ultimii ani care pare să persiste și în anul 2024, reprezintă cel mai important risc economic pentru România pe termen scurt, iar măsurile de corecțiune fiscală par inevitabile începând cu anul 2025″, concluzionează echipa Romanian Economic Monitor.
“După aderare, în general, am fost pe creștere și a crescut și nivelul de trai general al populației. Statutul de membru al UE contribuie și la creșterea încrederii, a sentimentului de siguranță al investitorilor străini, respectiv al partenerilor comerciali externi, ceea ce duce și la o dinamizare a investițiilor și a comerțului. Și banii europeni au avut, desigur, un impact pozitiv”, concluzionează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică.
Banii europeni
Fondurile UE au jucat un rol vital în dezvoltarea ECE, deoarece regiunea a fost un beneficiar net de fonduri UE, arată și o analiză recentă Erste Group Research. Regiunea ECE a primit în total 205 miliarde euro de la aderarea la UE a țărilor respective. Toate țările ECE, indiferent de momentul aderării la UE, au primit de la UE mai mult decât au plătit din contribuțiile naționale.
Fonduri primite (bulina albastră) versus sume plătite la bugetul UE (coloana mov):
Stadiul absorbției fondurilor europene la 30 aprilie 2024, potrivit datelor publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene:
- 33,41 miliarde euro – bani europeni intrați în România prin programele finanțate din Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) și Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD), pentru perioada de programare 2014 – 2020;
- Aprox. 40,52 miliarde euro – valoarea totală a contractelor de finanțare semnate, iar rata de contractare este de 164,9% din alocare