În 2023, salariile au crescut într-un ritm mai accelerat decât cel permis de îmbunătățirea productivității muncii, iar în 2024 urmează o continuare a acestui trend, arată datele sintetizate, la solicitarea Economedia, de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Aceasta în condițiile în care țările care pot genera o valoare adăugată mai mare pe cap de angajat își permit să ofere, în general, salarii mai mari personalului. Analiza vine în contextul în care UE ne-a trimis deja avertismente pe această temă, considerând că o astfel de evoluție ar putea afecta competitivitatea României. Economiștii explică în ce fel creșterea sustenabilă a salariilor este dependentă de creșterea productivității.
CONTEXT Comisia Europeană avertiza recent că salariile reale din România cresc mai rapid decât productivitatea (măsurată prin valoare adăugată nominală pe cap de angajat), în contextul în care salariul minim a crescut cu 32% în 2023 și a contribuit la creșterea salariului nominal mediu cu 15%, arată un raport publicat în martie în cadrul Semestrului European, care subliniază că acest lucru ar putea afecta competitivitatea României. Instituția mai subliniază că accelerează majorările salariale din sectorul public.
Comisia Europeană menționează că în România actualizarea salariului minim este decisă de guvern în mod discreționar, după o consultare fără caracter obligatoriu cu sindicatele și organizațiile patronale și nu se urmează o formulă clară.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Salariile minime din România au crescut rapid în ultimii ani, peste rata inflației și evoluția productivității. Între decembrie 2021 și decembrie 2023, salariul minim principal a crescut cu 43,5%, iar cel pentru lucrătorii din sectorul construcțiilor cu 52,7%.
Comisia avertizează și că există riscul ca viitoarea reformă a sistemului unitar de salarizare în administrația publică să conducă la solicitări de creșteri mari ale salariilor medii din sectorul public, care ar putea fi foarte dificil de pus în aplicare, având în vedere lipsa de spațiu fiscal.
Creșterea sustenabilă a salariilor din România, dependentă de productivitatea muncii
La solicitarea Economedia, echipa RoEM a analizat raportul dintre cei doi indicatori atât la nivel european, cât și evoluția acestui raport în timp în cazul României.
“În primul rând, datele, dar și teoria economică arată că salariile reale pot fi crescute pe termen lung în mod sustenabil doar dacă în mod concomitent crește și productivitatea muncii în economie. La nivel european se observă clar tendința potrivit căreia țările care pot genera o valoare adăugată mai mare pe cap de angajat își permit să ofere în general salarii mai mari personalului angajat”, menționează economiștii.
Economiștii adaugă însă că această relație nu este întotdeauna perfect liniară și că pot exista abateri de la trendul general. De exemplu, în anul 2022 salariile nete medii ale populației din România s-au aflat sub linia de trend, atât în comparație europeană (graficul din sus), cât și din perspectivă temporală (graficul din jos). “Acest lucru înseamnă că veniturile anuale în România au fost mai scăzute decât potențialul indus de productivitatea muncii (exprimat în termeni nominali) care ar fi permis o creștere mai dinamică a salariilor. Factorii principali din spatele acestui decalaj pot fi explicate pe de o parte cu fenomenele economiei gri (de ex., utilizarea unor modalități de lucru cu impozitare mai avantajoasă, de exemplu PFA, în loc de angajare propriu zisă în cadrul companiilor; salarii primite ca și bonus de la proprietar din dividende plătite din profitul net al firmei cu o impozitare mai scăzută). O altă explicație posibilă poate fi faptul că proprietarii/investitorii au fost „plătiți” mai bine prin dividende decât forța de muncă, ceea ce nu este deloc surprinzător într-o economie emergentă, caracterizată de o penurie de capital”, arată analiza echipei Romanian Economic Monitor.
Dacă ne uităm la evoluția celor doi indicatori în timp, echipa de cercetare delimitează mai multe perioade distincte. Astfel, între anii 2015 și 2019, valorile veniturilor anuale s-au situat ușor peste linia de trend, în principal datorită deciziilor guvernamentale în privința politicilor fiscale, ceea ce a încurajat consumul, respectiv o creștere accelerată a salariilor. Anul 2020, anul izbucnirii pandemiei a fost un an atipic în care productivitatea muncii nu a continuat să crească, dar salariile s-au menținut totuși pe deasupra liniei de trend: în lockdown productivitatea a scăzut, dar majoritatea angajaților au continuat, din fericire, să încaseze salarii chiar și în acest context dificil. Anul 2021 și 2022 au adus o oarecare normalizare urmată de scăderea sub linia de trend.
“Această scădere a fost cauzată în principal de creșterea spectaculoase a inflației, care a erodat puterea de cumpărare a salariilor populației, rata de creștere a inflației depășind viteza de creștere a salariilor. Astfel, anul 2022 a reprezentat o perioadă dificilă pentru populație, în care veniturile au crescut într-un ritm foarte lent, chiar și comparativ cu creșterea productivității muncii. Anul 2023, ultimul an pentru care avem date statistice complete pentru România, arată că veniturile populației au revenit peste linia de trend, situație semnalată și de Comisia Europeană”, arată analiza economiștilor. Pe scurt: salariile au crescut într-un ritm mai accelerat decât ritmul permis de îmbunătățirea productivității muncii.
Ce urmează în 2024? “Ne așteptăm la o continuare a acestui trend. Conform estimărilor noastre, salariile nete ar putea avea o creștere medie de 12,5% în acest an, ceea ce se va situa cel mai probabil peste dinamica creșterii valorii adăugate”, estimează echipa Romanian Economic Monitor.
De ce ne-ar îngrijora creșterea salariilor?
În acest context, economiștii explică că, deși această creștere veniturilor poate fi una benefică pentru populație, este vorba despre creșterea valorii medii a salariilor. “Discrepanțele mari dintre salariile din România vor determina în continuare ca această creștere să fie resimțită diferit de diferite grupuri sociale. Mai mult, acest ritm de creștere pare să nu fie sustenabilă pe termen lung și este nevoie de o dezvoltare mai accentuată a productivității muncii, de exemplu prin adoptarea mai rapidă și mai eficientă a tehnologiilor digitale noi în companiile din România, pentru a asigura o fundamentare solidă pentru creșterea mai dinamică a salariilor din România”, concluzionează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică.