Sursa Foto: Facebook / Siegfried Mureșan
Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PPE / PNL), desemnat recent co-negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul Buget multianual al UE post-2027, a declarat că România „sub nicio formă” nu va primi mai puțin de jumătate din suma care va fi decontată pentru cea de-a treia cerere de plată din cadrul PNRR. Acesta a spus că mai sunt mai puțin de 5 ținte și jaloane care sunt analizate de Comisia Europeană pentru aprobare, dintr-o listă de 74. Europarlamentarul român a dat asigurări că „va fi o parte semnificativă” din totalul sumei aferente cererii care va urma să fie decontată de România în această toamnă.
„Legat de PNRR, România a depus planul la timp, l-a avut aprobat la timp, a avut decontate de Comisia Europeană prefinanțarea și două tranșe. Am fost mereu în prima jumătate a clasamentului, mereu am fost printre primele 10-12 state care au avut decontată prima și a doua tranșă. Acum avem cea de-a treia tranșă care trebuie decontată. Aștept și eu să aud de la premierul Ciolacu ce a negociat la ultimele negocieri cu președinta Comisiei Europene, însă obiectivul CE este de a face decontarea pe cea de-a treia tranșă în toamnă. România a depus cererea în decembrie, trebuie să se încheie negocierile și să se facă plata. După ce se va face și cea de-a treia plată, vom fi în primele 10 state care au primit această aprobare.
Din câte știu, cea mai mare parte a țintelor și jaloanelor sunt îndeplinite, dar nu toate în momentul de față. Mai sunt câteva ținte și jaloane de îndeplinit dintr-o listă lungă de 74. Sub 5 mai trebuie agreate și în funcție de acestea și de importanța țintelor și jaloanelor care eventual rămân neîndeplinite vom primi toată suma sau o parte din sumă. Sunt convins că va fi o parte semnificativă, nu va fi mai puțin de jumătate, sub nicio formă. Vom mai avea 6 luni pentru îndeplinirea ultimelor ținte și jaloane.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
La cea de-a doua cerere de plată, România a primit 98% din cererea de plată. Și atunci au fost două ținte și jaloane, de importanță mică, neîndeplinite, cauză din care Comisia a reținut timp de 6 luni 2% din acea cerere.
Și acum, dacă vreo țintă sau jalon rămâne neîndeplinită, CE va reține pentru 6 luni o parte din sumă, dar nu cred că va fi o parte mare”, a declarat Siegfried Mureșan la Digi24.
Economedia a scris săptămâna trecută că România va primi „cel mult jumătate din bani” pe cererea 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproape 2 miliarde euro. Această plată este deja întârziată de mai bine de jumătate de an.
Comisia afirma că România nu a îndeplinit corect și conform jaloane privind regimul microîntreprinderilor și reforma companiilor de stat.
Recent, premierul Marcel Ciolacu a detaliat stadiul unora dintre jaloane și a spus că, din ce 76 de jaloane de îndeplinit, au mai rămas în discuție cu Comisia 4 jaloane.
Patru jaloane neîndeplinite
Scăderea pragului la microîntreprinderi
Anul trecut, coaliția PSD-PNL a decis scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de la 1 milion de euro la 500.000 de euro. Astfel, IMM-urile care au cifra de afaceri între 500.000 de euro și un milion de euro nu vor mai plăti impozit de 1% din cifra de afaceri, ci 16% din profit.
Comisia Europeană consideră că actualul plafon de 500.000 de euro e în continuare prea ridicat, nu respectă recomandările Băncii Mondiale, și cere scăderea valorii până la finalul acestui an.
Numirea șefilor AMEPIP, super-agenția guvernamentală care gestionează toate companiile de stat
CE a arătat în cea mai recentă scrisoare de observație, din iunie, că numirile la șefia super-agenției care conduce toate companiile de stat sunt suspecte de incompatibilitate și conflict de interese. Economedia a scris atunci, în exclusivitate, că niciunul dintre cei trei șefi ai AMEPIP, Mihai Precup, Victor Moraru și Ciprian Hojda, nu ar deține experiența solicitată pentru a ocupa un astfel de post.
De asemenea, Economedia a scris că Victor Moraru, unul dintre apropiații lui Marian Neacșu, considerat eminența cenușie a guvernului și omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu, este suspectat de incompatibilitate și conflict de interese pentru modul în care a ajuns vicepreședinte al AMEPIP. Motivul este faptul că Victor Moraru a participat la selecția membrilor comisiei care ulterior urma să îl numească în funcția de vicepreședinte AMEPIP, ceea ce duce la incompatibilitate și conflict de interese. Ulterior, șefii AMEPIP și-au depus demisiile.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că la AMEPIP se va relua procedura de recrutare de la capăt, iar „în momentul în care se va închide procedura, se va considera jalonul închis”.
Conducerea RAAPPS
În discuții cu Comisia mai este și un jalon privind RAAPPS, instituția care administrează vilele de protocol ale statului. Economedia a scris în exclusivitate că Guvernul vrea ca șefii RAAPPS să fie numiți doar cu aviz de securitate, care să le permită accesul la documente clasificate, similar regimului din companiile de apărare. Modificarea se va face „sub umbrela” unei reforme din PNRR pentru alegerea transparentă și predictibilă a unor șefi „corporatiști” la compania de stat, însă Guvernul introduce acum și această secretizare, deși reforma din PNRR nu o cere și RAAPPS a funcționat până acum fără secretizare.
RAAPPS este instituția care a secretizat complet informațiile despre vila din Aviatorilor modernizată cu 9 milioane de euro pentru a fi folosită de Klaus Iohannis după terminarea mandatului de președinte.
Numirile la șefia companiilor de stat din Energie
Comisia a constatat că Ministerul Energiei nu a făcut numirile care să respecte regulile de transparență la toate companiile din subordinea sa, au declarat anterior pentru G4Media surse guvernamentale. De exemplu, Economedia a scris că conducerea Transelectrica a primit o extindere de mandat de patru ani: de la liberali din garda veche la un profesor de sport.
În plus, Comisia a constatat că Ministerul Energiei nu a îndeplinit jaloanele restante de la Cererea 2 de plată. Jalonul 129 prevede că România ar fi trebuit să finalizeze semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, iar pentru jalonul 133, România trebuia să fi semnat contracte pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată.