BREAKING România va primi „cel mult jumătate din bani” pe cererea 3 de plată din PNRR – Surse

euro-bani-cash-pexels Foto: Pexels.com

România va primi „cel mult jumătate din bani” pe cererea 3 de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproape 2 miliarde euro, arată surse consultate de Economedia. Această plată este deja întârziată de mai bine de jumătate de an.

Țara noastră urmează să primească în această perioadă o nouă scrisoare cu observații de la Comisia Europeană pe cererea de plată cu numărul 3, conform informațiilor Economedia.

Adrian Câciu, ministrul Proiectelor Europene, a conformat pentru Economedia că va fi o plată parțială pe cererea de plată 3, însă nu a dorit să confirme dacă aceasta va fi jumătate din sumă: „La cuantum, vom vedea, statul membru are dreptul să facă observații, pentru că acest cuantum se stabilește pe baza unei metodologii oficiale aprobate de Comisie potrivit deciziei COM(2023) 99”. Ministrul a mai precizat că „banii suspendați nu se pierd”. „Indiferent de cuantumul final, România va avea la dispoziție încă 6 luni pentru rezolvarea neconformităților”, a declarat el.

Cererea de plată numărul 3 a fost depusă de România în decembrie 2023 și nu a fost aprobată nici până în acest moment, din cauza unor jaloane considerate neîndeplinite de către Comisia Europeană.

Comisia afirmă în continuare că România nu a îndeplinit corect și conform jaloane privind regimul microîntreprinderilor și reforma companiilor de stat.

Recent, premierul Marcel Ciolacu a detaliat stadiul unora dintre jaloane și a spus că, din ce 76 de jaloane de îndeplinit, au mai rămas în discuție cu Comisia 4 jaloane.

Scăderea pragului la microîntreprinderi

Anul trecut, coaliția PSD-PNL a decis scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de la 1 million de euro la 500.000 de euro. Astfel, IMM-urile care au cifra de afaceri între 500.000 de euro și un milion de euro nu vor mai plăti impozit de 1% din cifra de afaceri, ci 16% din profit.

Comisia Europeană consideră că actualul plafon de 500.000 de euro e în continuare prea ridicat, nu respectă recomandările Băncii Mondiale, și cere scăderea valorii până la finalul acestui an.

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat săptămâna trecută că trebuie să existe o decizie politică pe jalonul care prevede reducerea plafonului pentru încadrarea la microîntreprindere, fie ca plafonul să fie redus acum, fie odată cu reforma fiscală, fie ca România să renunțe la bani din PNRR pentru a nu reduce deloc acest plafon.

„Pe jalonul 206 mai avem discuții, o să fie azi o discuție pe deficit și jalonul 206. Mare parte, 90%, din solicitare a fost rezolvată. Din partea Comisiei, mai este reducerea plafonului la microîntreprinderi. În funcție de calculele pe care le face și Comisia, cred că se impune o decizie politică pe care să o avem în interiorul coaliției dacă vom îndeplini jalonul în acest moment respectiv, în următorul jalon 207 când este reforma fiscală sau își asumă România politic să renunțăm la o parte din suma din cererea de plată numărul 3 și nu facem reducere la plafonul la microîntreprinderi”, a precizat Ciolacu.

Numirea șefilor AMEPIP, super-agenția guvernamentală care gestionează toate companiile de stat

Comisia Europeană a arătat în cea mai recentă scrisoare de observație, din iunie, că numirile la șefia super-agenției care conduce toate companiile de stat sunt suspecte de incompatibilitate și conflict de interese. Economedia a scris atunci, în exclusivitate, că niciunul dintre cei trei șefi ai AMEPIP, Mihai Precup, Victor Moraru și Ciprian Hojda, nu ar deține experiența solicitată pentru a ocupa un astfel de post. De asemenea, Economedia a scris că Victor Moraru, unul dintre apropiații lui Marian Neacșu, considerat eminența cenușie a guvernului și omul care controlează agenda premierului Marcel Ciolacu, este suspectat de incompatibilitate și conflict de interese pentru modul în care a ajuns vicepreședinte al AMEPIP. Motivul este faptul că Victor Moraru a participat la selecția membrilor comisiei care ulterior urma să îl numească în funcția de vicepreședinte AMEPIP, ceea ce duce la incompatibilitate și conflict de interese. Economedia a dat în exclusivitate detalii AICI. Ulterior, șefii AMEPIP și-au depus demisiile.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat că la AMEPIP se va relua procedura de recrutare de la capăt, iar „în momentul în care se va închide procedura, se va considera jalonul închis”.

Conducerea RAAPPS

În discuții cu Comisia mai este și un jalon privind RAAPPS, instituția care administrează vilele de protocol ale statului. Economedia a scris în exclusivitate că Guvernul vrea ca șefii RAAPPS să fie numiți doar cu aviz de securitate, care să le permită accesul la documente clasificate, similar regimului din companiile de apărare. Modificarea se va face „sub umbrela” unei reforme din PNRR pentru alegerea transparentă și predictibilă a unor șefi „corporatiști” la compania de stat, însă Guvernul introduce acum și această secretizare, deși reforma din PNRR nu o cere și RAAPPS a funcționat până acum fără secretizare. Amintim că RAAPPS este instituția care a secretizat complet informațiile despre vila din Aviatorilor modernizată cu 9 milioane de euro pentru a fi folosită de Klaus Iohannis după terminarea mandatului de președinte.
„Din punctul dânșilor de vedere, mai sunt două jaloane în discuție cu RAAPPS și cu… Dar Ministerul Fondurilor și SGG au discutat și a fost închis…”, a declarat Marcel Ciolacu.

Numirile la șefia companiilor de stat din Energie

Comisia Europeană a constatat că Ministerul Energiei nu a făcut numirile care să respecte regulile de transparență la toate companiile din subordinea sa, au declarat anterior pentru G4Media surse guvernamentale. De exemplu, Economedia a scris că conducerea Transelectrica a primit o extindere de mandat de patru ani: de la liberali din garda veche la un profesor de sport.

În plus, Comisia a constatat că Ministerul Energiei nu a îndeplinit jaloanele restante de la Cererea 2 de plată. Jalonul 129 prevede că România ar fi trebuit să finalizeze semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, iar pentru jalonul 133, România trebuia să fi semnat contracte pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

, , ,

By Elena Deacu