Sursa foto: Pexels
România a instituit în 2018 un sistem de susținere a industriei cinematografice, prin acordarea de ajutoare de stat pentru a stimula producția unor mari filme în țara noastră. Însă Guvernul român nu a plătit nici până la această dată sumele promise, lucru care i-a atras procese din partea unor producători internaționali de renume. Peste 50 de milioane de euro sunt datorate producțiilor internaționale care s-au filmat în România, estimează Alianța Română a Producătorilor de Film.
Pe fondul mai multor procese intentate de case de producție străine care caută să-și recupereze bani din sistemul de rambursări operat în România, oameni din domeniu afirmă că situația a ajuns într-un punct de criză, un important finanțist și producător din Marea Britanie avertizând că guvernul riscă „să distrugă investițiile străine directe” din România dacă, în săptămânile următoare, nu se va ajunge la o soluție, scrie revista Variety, citată de Rador.
În sistemul judiciar românesc, se află pe rol aproape o duzină de asemenea procese în instanțele românești, instanțe care, luna trecută, au ordonat guvernului să plătească aproximativ 642.000 de dolari plus cheltuieli de judecată producătorilor filmului „Lumea ce va să vină” (The World to Come), drama romantică a scriitoarei-regizoare Mona Fastvold, cu Vanessa. Kirby și Katherine Waterston, care s-a filmat în România în 2019. Guvernul român a înaintat recurs.
Omul de afaceri britanic, cu 20 de ani de experiență în această țară, afirmă că acest blocaj, intrat de-acum în cel de-al treilea an, a adus „imense prejudicii atât reputației guvernului, cât și la nivelul general al industriei”. „Este o foarte proastă imagine pentru țară”, afirmă el.
În pofida acestui blocaj de ordin juridic, România continuă să atragă producții de anvergură, acest lucru datorându-se peisajelor sale variate, echipelor cu înaltă calificare și costurilor atractive. Printre proiectele găzduite anul trecut, se numără „Wednesday” (Miercuri), un film de Tim Burton, viitorul serial „Familia Addams” pentru Netflix, „Django”, o nouă versiune în limba engleză a clasicului Western din 1966 al lui Sergio Corbucci – produs Sky Studios și Canal Plus – care, potrivit unor estimări, ar fi fost cea mai mare producție TV din Europa în 2021.
Cu toate acestea, în negocieri, producătorii străini trebuie să se recunoască faptul că schema românească de rambursare nu prea intră în discuție. „Am fost sinceri cu toată lumea și le-am spus tuturor că, în prezent, nu facem bugetul gândindu-ne la o reducere”, afirmă Alma Bacula, de la Icon Films, o companie cu sediul în București, care a oferit servicii pentru producția Netflix „Miercuri”, precum și pentru „Flowers in the Attic – The Origin” (Grădina din mansardă – Originea), un mini-serial produs de Lifetime și turnat în România.
În ciuda optimismului legat de lansarea unei reduceri în numerar de până la 45%, în 2018, această inițiativă românească a fost, încă de la început, marcată de erori, după cum ar zice unii, dar și, neîndoielnic, de ghinioane. După o schimbare de ordin birocratic survenită în urma remanierii guvernului din 2019, programul s-a blocat, iar problema s-a agravat peste câteva luni, când administrația recent instalată a trebuit să facă față pandemiei de coronavirus.
Guvernul a suspendat depunerea cererilor la program, un program care ar fi urmat să primească anual €50 milioane ($52,8 milioane). Procesele pe tema acestor plăți se înmulțesc, Alianța Română a Producătorilor de Film estimând că peste €50 milioane ($52.8 milioane) sunt datorate producțiilor internaționale care s-au filmat în România după lansarea programului.
Incidentul a zguduit încrederea în domeniu, iar producătorii locali se tem că ea nu va fi ușor de recâștigat.
„Astăzi, cel mai important lucru este ca noi să recuperăm toți banii pentru companiile care au venit, au avut încredere în guvern și au investit în această țară”, spune Bacula.
Bogdan Moncea, de la Castel Film Studios, care a găzduit filmările de la București ale producției „Django” și care, de asemenea, a lucrat pentru epopeea fantastică a lui Isaiah Saxon, „The Legend of Ochi” (Legenda lui Ochi), de la A24, afirmă că, în prezent, studioul său nu are vreun „proiect major” în pregătire. „Devine o situație critică. S-a ajuns la un nivel foarte scăzut, un nivel care ar putea dura un deceniu”, spune el.
România se luptă să țină pasul într-o regiune extrem de competitivă, care include nu doar puterile din domeniu, precum Ungaria și Republica Cehă, ci și pe cele în ascensiune, precum Serbia și Grecia.
Producătorul Andrei Boncea, de la Frame Film, se află acum în Slovacia, unde pregătește The Strangers (Străinii), un miniserial în trei episoade pentru casa Lionsgate, regizat de Renny Harlin, care va începe filmările în luna august. Recent, el a finisat producția The Performance (Reprezentația), o dramă interbelică regizată de Shira Piven, care inițial proiectase filmul în România, dar care s-a mutat în Slovacia tocmai din cauza programului de 33% rambursări.
„Aici există un program de rambursare foarte simplu și eficient, care și funcționează”, afirmă Boncea. „În Slovacia am primit în doar două zile ceea ce în România ne-ar fi trebuit un an ca să primim”.
Acest producător veteran e în litigiu pentru un ramburs de $7 milioane datorat filmului The Protégé, produs de Lionsgate și regizat de Martin Campbell, care a fost produs în România de Millenium Media. El afirmă că stadiul următor ar fi o revizuire generală a sistemului de rambursare care, în opinia sa și a altor producători români, este prost proiectat încă de la început. Trebuie să venim cu un nou sistem și să convingem guvernul să aplice un nou sistem, care să fie echitabil și transparent.
În prezent, omul de afaceri britanic pregătește niște convorbiri la nivel înalt cu oficiali ai guvernului, „pentru a se găsi o soluție prin toate aceste reglementări confuze, astfel încât investitorii să poată primi, în cele din urmă sumele datorate, în unele cazuri, de peste doi ani”, după cum afirmă ei. Asta se înscrie într-un efort general de a depăși acest impas. Ana Mirea, președinta Comisiei Filmului Românesc, a declarat pentru Variety că tratativele între guvern și industrie „au devenit destul de active” în ultimele luni, chiar dacă, văzut din afară, “dialogul nu a avansat prea vizibil”.
„Nu cred că este rea-credință” din partea guvernului, afirmă Mirea, ea subliniind că oficialii români nu dispun de toate pârghiile necesare ca să poată soluționa marea necunoscută a sistemului de ramburs, atunci când a fost introdus, în 2018. „Cred că a fost cam greu pentru niște funcționari publici nepregătiți să-și bată capul cu asemenea lucruri. Alianța producătorilor de film, comisia, au făcut mari eforturi”, spune ea. „Nu este vorba numai de bani. Este vorba de faptul că lucrurile trebuie făcute în așa fel, încât această țară să rămână ‘în cărți’”.
Boncea și alții rămân optimiști și cred că se va ajunge la o soluție. În pofida creșterii activității din Slovacia, producătorul își extinde complexul de studiouri din București, demonstrând astfel că el continuă să aibă încredere în capacitatea industriei românești din domeniu să atragă producții internaționale și să funcționeze la un nivel de clasă mondială. „Căutăm și alte soluții, dar continuăm să luptăm pentru România”, spune el. „O s-o facem, sunt sigur”.