România se află într-o situație extrem de atipică. Deși țara se confruntă cu un deficit de cont curent si cu un deficit fiscal, România înregistrează cel mai stabil curs de schimb față de euro în acest an comparativ cu țările din Europa Centrală și de Est și cea mai mică dobândă cheie, de 3,75%. Situația actuală se va menține, cel mai probabil, pe tot parcursul anului, arată o prognoză recentă a fintechului iBanFirst. Potrivit acesteia, ne putem aștepta la un raport EUR/RON stabil, care va rămâne în jurul pragului cheie de 4,95.
Există mai mulți factori care cresc aversiunea față de risc pe piața valutară: riscul de recesiune globală (ca urmare a scăderii comenzilor de export în sectorul de producție din Germania și China), stagflația din Germania, războiul din Ucraina și consecințele sale negative asupra sectorului de bunuri și materii prime (atât energie, cât și alimente), inflația structurală (ceea ce este și cazul României), întreruperile comerțului global și politica zero Covid a Chinei, de exemplu. În acest context, investitorii caută refugii sigure – adică valutele safe-heaven precum USD și, într-o mai mică măsură, EUR. Alte monede tind să se deprecieze față de USD (și EUR), în special monedele emergente. De exemplu, forintul maghiar (HUF) a scăzut față de EUR în ultimele trei luni, cu 6,2% și, respectiv, 1,9%. Acest lucru este de așteptat în mod normal într-o perioadă de riscuri geopolitice și economice ridicate.
Ceea ce este neobișnuit este faptul că leul a rămas destul de stabil față de euro în ultimele luni. De exemplu, moneda românească a scăzut cu doar 0,04 % în ultimul an și cu 0,01 % în ultimele trei luni. Practic, perechea EUR/RON este stabilă, indiferent de ce se întâmplă. Cu toate acestea, România se confruntă mai mult sau mai puțin cu aceleași provocări ca omologii săi din Europa Centrală și de Est. Inflația, măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC), este în creștere vertiginoasă – 13,76 % în aprilie, prețurile produselor nealimentare (cum ar fi hainele) majorându-se cu 16,35 %. Este cea mai mare creștere a inflației din 2004 încoace, iar pe termen scurt, probabil că această tendință de majorare va continua.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
România se teme că va deveni mai vulnerabilă în contextul războiului din Ucraina, care ar putea duce la creșterea cheltuielilor pentru apărare, pe termen lung. Fintech-ul estimează că PIB-ul României va avansa cu 2% în 2022. Totodată, țara noastră se confruntă și cu probleme economice structurale, cum ar fi deficitul demografic: rata scăzută a natalității și emigrarea tinerilor bine educați.
Cum explică specialiștii stabilitatea leului în ciuda tuturor acestor riscuri?
Aceasta se datorează în principal măsurilor eficiente luate de Banca Națională a României (BNR) în ultimele luni, dar și a altor factori, precum înăsprirea prudentă a politicii monetare. La ședința din luna mai, BNR a majorat rata dobânzii de referință cu 75 de puncte de bază (față de 100 de puncte de bază preconizate), până la 3,75%. Aceasta a fost cea de-a șasea majorare consecutivă începând din octombrie. Însă banca centrală este mai puțin agresivă în abordarea inflației decât colegii săi din Europa Centrală. Deficitele gemene ridicate ale țării (deficitul bugetar şi deficitul balanţei comerciale/contului curent) limitează măsura de creștere a ratelor. Este de așteptat ca ratele reale ale dobânzilor să fie mai mici în România, în acest an (a se vedea graficul), decât în majoritatea celorlalte țări din Europa Centrală și de Est. Potrivit prognozei iBanFirst, BNR va duce dobânda cheie până la 5% până la sfârșit de an. În mod paradoxal, aceasta ajută într-o oarecare măsură leul. De asemenea, este important de menționat că este necesară o gestionare strictă a cursului de schimb valutar pentru a limita presiunile asupra IPC. România este țara din Europa Centrală și de Est cu cel mai mare impact al cursului de schimb asupra ratei inflației. O variație de 1% a cursului valutar determină o creștere de 0,2% a IPC (față de 0,08% în cazul Poloniei).
Contextul lichidității este alt factor. În martie, deficitul de lichiditate a ajuns la aproximativ 10 miliarde de RON. Conform estimărilor, sistemul va rămâne în deficit de lichiditate, cel puțin pentru restul anului. Acesta este un aspect pozitiv pentru RON și, de asemenea, ar conduce la o creștere a randamentului obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani ale României aproape de 10% față de 7,9% în prezent.
Din punct de vedere valutar, fintechul preconizează că lunile următoare vor fi mai dificile pentru majoritatea monedelor de pe piețele emergente, inclusiv pentru RON. Dar, având în vedere istoricul bun al BNR, perechea EUR/RON va rămâne cel mai probabil stabilă, în jurul valorii de 4,95. În cel mai pesimist scenariu (recesiune globală sau risc geopolitic mai mare din cauza conflictului ruso-ucrainean sau a tensiunilor dintre China și Taiwan, de exemplu), BNR va încerca să mențină stabilă rata de schimb valutar printr-o combinație de intervenții valutare (are 46 de miliarde de euro în rezervele valutare – suficient pentru a interveni pe piață atât cât este necesar). În opinia consultanților, acest lucru va avea cu siguranță rezultate pozitive.