Prețul petrolului a crescut vineri cu până la 1%, în condițiile în care tensiunile au persistat în Orientul Mijlociu în urma atacurilor Houthi asupra navelor din Marea Roșie, deși decizia Angolei de a părăsi OPEC a ridicat semne de întrebare cu privire la eficiența grupului în susținerea prețurilor, scrie Reuters.
Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 71 de cenți, sau 0,89%, la 80,10 dolari pe baril la ora 1140 GMT, înainte de închiderea mai devreme de vineri, la ora 1230 GMT, înainte de weekendul sărbătorilor de Crăciun.
Contractele futures pentru țițeiul american West Texas Intermediate au crescut cu 81 de cenți, sau 1,1%, la 74,70 dolari pe baril. La maximul din timpul zilei, WTI s-a tranzacționat cu 1 dolar mai mult decât la închiderea de joi.
Atât contractele futures Brent, cât și WTI erau pe cale să înregistreze un câștig de aproape 5% în raport cu săptămâna precedentă, susținute de creșterea riscurilor geopolitice din cauza atacurilor din Marea Roșie și a potențialelor perturbări ale operațiunilor de transport maritim.
Tot mai mulți transportatori naționali evită Marea Roșie din cauza atacurilor asupra navelor efectuate de gruparea militantă Houthi, care susține că răspunde la războiul Israelului din Gaza. Atacurile au provocat perturbări ale comerțului mondial prin Canalul Suez, care gestionează aproximativ 12% din comerțul mondial. Marți, Statele Unite au lansat o operațiune multinațională pentru a proteja comerțul în Marea Roșie, dar Houthis au declarat că vor continua să efectueze atacuri.
“Longevitatea impactului asupra prețurilor depinde în totalitate de perioada de timp în care companiile de transport maritim continuă să se ferească de zonă. Ceea ce a exagerat un astfel de impact este lipsa de claritate cu privire la cum, unde și când va apărea așa-numita coaliție navală”, a declarat analistul PVM, John Evans.
În ciuda tensiunilor geopolitice care susțin petrolul, prețurile au înregistrat joi scăderi de la o zi la alta, în condițiile în care Angola a anunțat că va părăsi OPEC.
Națiunea africană – care produce aproximativ 1,1 milioane de barili pe zi de petrol – a declarat că apartenența sa la organizație nu îi servește intereselor, după ce a protestat împotriva deciziei grupului mai larg OPEC+ de a reduce cota de producție a Angolei pentru 2024.
“Acest curs de acțiune a fost mai degrabă previzibil din cauza atitudinii Angolei la ultima reuniune OPEC, cu toate acestea, aduce în minte diviziunile percolante care ar putea afecta unitatea în continuare”, a adăugat Evans.