sursa foto: Agerpres/ Nicoleta Pană
Românii sunt printre locuitorii europeni cei mai afectați de „îmbătrânire prematură”, având speranță de viață scăzută atât la naștere, cât și la bătrânețe, o vârstă medie de deces extrem de joasă și de fapt ies la pensie chiar cu câțiva ani înainte de a împlini vârsta standard. Astfel, și „opțiunea” de a lucra până la 70 de ani pare irealizabilă. Într-adevăr, România are nevoie de o reformă a sistemului de pensii, în contextul în care sistemul public este deja de mulți ani nesustenabil și va fi cu adevărat pus la încercare de ieșirea la pensie a generației decrețeilor. Însă o majorare bruscă și puternică a vârstei de pensionare nu este văzută drept soluție de către specialiști.
Guvernul Cîțu a adoptat anul trecut un proiect de lege care va da opțiunea de a continua activitatea, până 70 de ani, pentru persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare. Este important de subliniat că este opțională decizia de a continua munca și nu s-a pus niciodată problema unei obligații. Proiectul a ajuns acum pe circuitul parlamentar și este dezbătut de aleși. O pensionare voluntară, deci opțională, la vârsta de 70 de ani este prevăzută și ca scenariu de lucru și în reforma pensiilor asumată prin Planul Național de Redresare, pentru care Banca Mondială oferă acum consultanță Guvernului.
Discuțiile despre majorarea vârstei de pensionare au reapărut acum în spațiul public, odată cu începerea noii sesiuni parlamentare, în care trebuie să fie dezbatut și proiectul PNL. Conducerea PNL a discutat, marţi, în şedinţă, despre acest proiect de lege. Imediat, colegii de guvernare social-democrați au afirmat că nu ar susține proiectul inițiat de PNL, deoarece ar fi neconstituțional. Totodată, în spațiul public a apărut un „fake news” potrivit căruia Guvernul își va asuma răspunderea pe un proiect care prevedere creșterea obligatorie a vârstei de pensionare. Atât premierul Nicolae Ciucă, cât și reprezentanți ai partidelor au negat acest scenariu.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Însă dincolo de interpretările din spațiul public, datele arată că România și-ar permite puțini pensionari de 70 de ani, chiar dacă voluntar.
Vârsta reală de pensionare, sub vârsta standard
Vârsta standard de pensionare din România, conform legii privind sistemul unitar de pensii publice, este de 65 de ani pentru bărbaţi. Femeile, în schimb, se pot pensiona dacă au trecut de vârsta de 61 de ani, chiar dacă vârsta standard este de 63 de ani, deoarece aceasta va fi atinsă treptat, prin eșalonare, până în 2030. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani şi stagiul complet de cotizare pentru femei este de 31 de ani și 6 luni, iar pentru bărbați de 35 de ani.
Însă mulți români aleg să iasă la pensie chiar înainte de a împlini vârsta standard de pensionare, arată datele obținute de Economedia. Din peste 250.000 de români care au ieșit la pensie în 2020, doar jumătate au făcut acest lucru deoarece au împlinit vârsta standard de pensionare. Astfel, vârsta reală la care ies la pensie femeile din țara noastră este de 59 de ani și 2 luni, iar în cazul bărbaților este de 60 de ani și 9 luni, cu 4 ani, respectiv cu 5 ani mai devreme decât vârstele standard de pensionare, potrivit datelor obținute de Economedia de la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Acest lucru este posibil deoarece legea din țara noastră permite mai multe tipuri de pensionare anticipată și există, de asemenea, mai multe situații în care chiar și vârsta standard de pensionare poate fi redusă cu câțiva ani.
Speranță de viață – printre ultimii din UE
Speranța de viață la naștere în România a crescut cu mai mult de patru ani între 2000 și 2019 (de la 71,2 până la 75,6 ani), dar a rămas printre cele mai mici în UE, la aproape șase ani sub media UE, potrivit raportului Starea Sănătății în Uniunea Europeană.
În 2020, diferența de gen în speranța de viață a fost marcată: femei trăiesc cu aproape opt ani mai mult decât bărbații (78,4 ani comparativ cu 70,5), care este printre cele mai mari decalaje în Uniunea Europeana.
Speranța de viață în România era în 2020 la circa 74,2 ani, a doua cea mai mică din Uniunea Europeană, Bulgaria aflându-se la sfârșitul clasamentului. La polul opus se clasează Norvegia, Islanda și Irlanda.
Totodată, România se află spre coada clasamentului și la speranța la viață după 65 de ani, un indicator mai precis de estimare. Pentru femei, au mai rămas 17,7 ani (de la 18,6 ani în 2019) și 13,5 ani în cazul bărbaților (de la 14,9 ani în 2019). Țara noastăr înregistrează astfel cel mai redus nivel din ultimii 12 ani.
Singura țară din clasamentul prezentat de Eurostat este Bulgaria, care avea în 2020 o speranță de viață după 65 de ani. În top trei este prezentă și Ungaria.
La polul opus, Franța, Islanda și Norvegia erau țările care aveau cea mai bună speranță de viață după 65 de ani în 2020.
„Discuții lipsite de fond și de consistență”
În acest context, ar putea românii să lucreze până la 70 de ani, chiar și opțional? Vasile Ghețău, unul dintre cei mai recunoscuți specialiști în demografie, susține că discuțiile privind creșterea vârstei de pensionare sunt lipsite de fond și de consistență și că România nu se poate compara cu țări vestice, cu trai superior.
„Creșterea de pensionare nu se poate justifica în niciun fel în România dacă avem în vedere speranța de viață la naștere. Dacă ne uităm la spațiul european, nu întâlnim o vârstă de pensionare de 70 de ani, poate doar în câteva excepții unde este dorința persoanei de a lucra până la 70 de ani, fără să fie obligată într-un cadru legislativ”, a declarat Vasile Ghețău pentru Economedia.
Acesta spune că nu putem compara vârsta de pensionare cu țări care au o speranță de viață cu 7-8 ani mai mare și că discuțiile din prezent sunt lipsite de fond și de consistență și nu se va putea trece deloc la valoarea de 70 de ani.
„Țările mediteraneene se clasează de o bună bucată de vreme în top în ceea ce privește speranța de viață la naștere. Țările respective au nivel de dezvoltare cultură, socială, economică și medicală superior României”, susține specialistul.
De altfel, Vasile Ghețău a arătat anterior că, după datele Institutului Național de Statistică, vârsta medie la deces în România a fost în anul 2019 de 70,6 ani la bărbați și 78 ani la femei. Iar anul 2019 a avut o evoluție normală a mortalității, neperturbată de pandemie. Este posibil ca situația să se fi înrăutățit între timp.
Vârsta de pensionare în România V.S. alte țări din Europa
România propune cea mai mare vârstă de pensionare din Europa, în comparație cu țările analizate de Economedia. Doar Marea Britanie este singura țară în care teoretic nu mai există vârstă de pensionare.
În Ungaria, vârsta de pensionare crește treptat atingând vârsta de 65 de ani în 2022 pentru cei născuți după 1957. În 2021, persoanele născute în 1956 se pot pensiona la vârsta de circa 64.
În Bulgaria, vârsta de pensionare în 2021 este de 61 de ani şi 4 luni pentru femei, iar bărbaţi de 64 de ani şi 2 luni.
În Marea Britanie nu mai există o vârstă anume de pensionare, înainte era de 65 de ani. În prezent, din 2021, persoanele pot lucra și se pot pensiona atunci când doresc. În unele cazuri, anagajatorul îl poate forța pe angajat să se pensioneze doar în cazul în care pentru jobul respectiv este nevoie de forță fizică, așa cum este în domeniul construcțiilor, sau dacă locul de muncă respectiv are o limită de vârstă, așa cum este pentru pompieri.
În Austria, vârsta de pensionare este în prezent de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați.
În Franța, vârsta legală pentru a te putea pensiona este de 62 de ani.
În Germania, din 19 ianuarie 2021, vârsta oficială de pensionare pentru femei și bărbați este de 65 de ani. Aceasta va crește treptat la 67 de ani până în 2029.
În Grecia, vârsta de pensie este de 67 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei (cotizarea cu cel putin 15 ani). Lucrătorii care au muncit peste 40 de ani, se pot pensiona cu pensie integrală la vârsta de 62 de ani.
În Italia, vârsta de pensionare pentru 2021 este de 67 ani, atât pentru bărbați cât și pentru femei.
În Spania, în prezent, vârsta minimă de pensionare este de 65 de ani dacă ai muncit cel puțin 37 de ani și 3 luni sau 66 de ani dacă ai lucrat mai puțin de 37 de ani.