România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani, până în 2035, și introducerea de stimulente pentru majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani. În privința pensiilor speciale, România și-a asumat că nu va introduce categorii noi și pe cele actuale le va raționaliza, iar doar pensiile speciale ale magistraților vor fi protejate de Curtea Constituțională.
Guvernul României a publicat joi varianta finală a PNRR, aprobată de Bruxelles.
- Citește aici țintele asumate prin PNRR pentru pensii (R6) – C8. Tabel jaloane și ținte
Reforma sistemului public de pensii are o alocare de 4 milioane de euro în PNRR.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Până la finalul acestui an, România și-a asumat semnarea contractului de asistență tehnică cu entitatea selectată în vederea pregătirii analizei și a propunerilor de reformă a sistemului de pensii – regimul general și regimurile speciale – în conformitate cu principiile consacrate în planul național de redresare și reziliență.
Noua legislație:
– va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul privind totalul cheltuielilor publice brute cu pensiile exprimat ca procent din PIB (9,4 % din PIB pe termen lung, adică în perioada 20222070). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri adhoc ale nivelurilor pensiilor;
– va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB și mecanisme de combatere a indexării ad-hoc;
– va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035; (Pentru stimularea rămânerii în activitate, după vârsta standard de pensionare, se va propune aplicarea unei majorări asupra punctajelor anuale acordate persoanelor care optează pentru rămânerea în activitate până la vârsta de 70 de ani)
– va introduce stimulente pentru amânarea pensionării;
– va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității;
– va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul;
– va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei;
– va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii
În prezent, vârsta standard de pensionare pentru bărbați este de 65 de ani, iar pentru femei vârsta standard de pensionare este de 61 de ani și 6 luni și crește eșalonat până în anul 2030, la 63 de ani.
Definiția stagiului de cotizare se regăsește în actuala legislație privind sistemul public de pensii și va fi preluată ca atare și în noua propunere de lege.
– Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați;
– Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Noul sistem de pensii va prevede plata unei pensii minime, a cărei valoare va fi raportată la salariul minim brut pe economie, pentru persoanele cu stagiu minim de cotizare satisfăcut.
Tot până la finalul acestui an, va fi instituit un comitet de monitorizare prin ordin comun al miniștrilor (Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii) și va fi format din experți din cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, al Casei Naționale a Pensiilor Publice, al Ministerului Finanțelor Publice. De asemenea, vor fi invitați să participe experți din cadrul Consiliului Fiscal. Comitetul va colabora îndeaproape cu furnizorul de asistență tehnică.
În primul trimestru din 2022, va trebui să intre în vigoare modificările aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2.
Noul cadru legislativ:
– va asigura sustenabilitatea fiscală a pilonului II printr-o creștere a contribuțiilor în conformitate cu dispozițiile Strategiei fiscal-bugetare;
– va digitaliza funcționarea sistemului de pensii private
– va diversifica investițiile din pilonul II de pensii.
În ceea ce privește investițiile din pilonul II de pensii, guvernul:
– va analiza posibilitatea de a flexibiliza regimul de reglementare aplicabil investițiilor din fondurile de pensii private prin reducerea restricțiilor cantitative în materie de investiții și reducerea restricțiilor bugetare legate de risc aplicabile fondurilor de pensii private;
– va apăra independența administratorilor de pensii în ceea ce privește definirea propriilor lor strategii de investiții;
– va reglementa viitoarele ajustări ale regimului de investiții ale fondurilor de pensii private care contribuie la un cadru flexibil ce îi încurajează pe administratorii de pensii să își diversifice în mod corespunzător portofoliile pentru a obține un randament al investițiilor ajustat la risc echitabil;
– va spori accesul întreprinderilor la piața de capital, pentru a facilita cotarea noilor emitenți și a utiliza într-o mai mare măsură sursele private de finanțare, inclusiv activele fondurilor de pensii. Acest lucru ar conduce la un ecosistem de investiții mai bun pentru administratorii de pensii și la oportunități sporite pentru o diversificare adecvată a portofoliilor fondurilor de pensii.
Va fi realizată o nouă lege a pensiilor publice, care va fi aprobată în Parlament astfel încât să intre în vigoare în trimestrul I al anului 2023 (Q1 2023) și va înlocui legislația actuală, Legea nr. 127/2019.
Pensiile speciale
Va fi realizată o analiză a pensiilor speciale în vederea identificării unor soluții concrete care să vizeze corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale.
O lege în acest sens va fi aprobată în Parlament în trimestrul 4 din 2022.
Astfel, în ultimul trimestru din 2022 va intra în vigoare cadrul legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.
Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității.
– Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate.
– Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.
– Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții. Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.
Citește și: