Sursa foto: Info Sud-Est/ Imago Studio
Guvernul urmează să aprobe o investiție de un miliard de euro pentru modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța, proiectul de interes național fiind inclus în Master Planul de Transport al României. Războiul din Ucraina și nevoia de transport rapid a unor mari cantități de mărfuri, în special cereale, a prins Ministerul Transporturilor (cum altfel) pe picior greșit, cu cel mai important port al României – devenit între timp și cel mai mare de la Marea Neagră – în situația de a nu putea procesa rapid transferul mărfurilor din cauza liniilor de tren ruginite și cu vagoane prin care a crescut vegetație.
În primăvară, la două luni de la invadarea Ucrainei, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu spunea că Portul Constanța lucrează la doar 30-40% din capacitate din cauza liniilor de tren vechi și blocate (detalii aici). În plus, România trebuie să se conformeze Directivei UE 34/2012 privind Spațiul Feroviar Unic, implicit liniile de tren și sistemele feroviare trebuie să respecte standardele de interoperabilitate.
În acest sens, Ministerul Transporturilor propune Guvernului spre aprobare un proiect de 5,3 miliarde lei (un miliard euro) finanțat prin Programul Connecting Europe Facility (CEF- feroviar) pentru modernizarea liniilor de tren, electrificarea tuturor liniilor din port, sistem centralizat de semnalizare electronică sau realizarea unor grupe de așteptare care degrevează liniile de primire-expediere din Portul Constanța. Valoarea de 5,3 miliarde lei a fost stabilită în septembrie 2022 și se poate suplimenta în funcție de evoluția ulterioară a prețurilor la materialele de construcții, investiția având un termen de realizare de 4 ani.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Potrivit Notei de Fundamentare pe care a consultat-o Economedia, în Portul Constanța sunt 300 de kilometri de cale ferată din care CFR Infrastructură administrează 180 de km. În total, sunt 367 de linii de tren, din care 322 ale CFR SA, respectiv 45 linii ale operatorilor privați. În lipsa lucrărilor de întreținere, 25% dintre acestea sunt închise, iar 27% au restricții de viteză, de până la doar 5 km/h pentru trenurile care sunt primite în Port Constanța Zona A.
„Obiectivul principal al acestui proiect de investiţii, lucrare de utilitate publică de interes național, vizează optimizarea activității feroviare din Portul Constanța, prin creșterea performanței sistemului de transport, respectiv a accesibilității portuare. Aceasta este vitală pentru preluarea fluxurilor de marfă și transferarea acestora de la modul de transport maritim la modurile de transport terestre, pentru legătura cu zonele de interese din aria de influență deservită de Portul Constanța. Prin implementarea proiectului se vor efectua lucrări de modernizare a rețelei feroviare și optimizare a circulației feroviare la toate obiectivele aferente portului, care constau în:
– Lucrări de îmbunătățire a traficului feroviar, prin realizarea unei Grupe de Așteptare, care degrevează liniile de primire-expediere din stațiile c.f. din Port de timpii mari de staționare în vederea intrării la front (de la câteva ore la câteva zile, în prezent)
– Înzestrarea stațiilor c.f. cu centralizarea electronică a instalațiilor de semnalizare, centralizarea schimbătoarelor din grupele de primire-expediere, dar și din grupele de manevră până la schimbătorul de acces pe linia de la frontul de încărcare-descărcare comanda stațiilor c.f. din Centrul de Management al Traficului Constanța
– Electrificarea tuturor liniilor c.f. din Portul Constanța exceptând liniile de încărcare-descărcare, constituie atingerea obiectivului UE de a avea un transport durabil, cu efecte negative asupra mediului cât mai mici.
– Refacerea infrastructurii și suprastructurii căii
– Înlocuirea podețelor care nu mai corespund din punct de vedere funcțional și realizarea unui pod de încrucișare, care va crește capacitatea de transport și operare în Port
– Montarea instalațiilor de centralizare electronice de semnalizare atât in posturile centrale din stații cât si in posturile locale aferente dispozitivului feroviar din zona Portului
– Modernizarea tuturor instalațiilor de telecomunicații, prin înlocuirea echipamentelor existente cu echipamente moderne de ultimă generație și implementarea de instalații noi de telecomunicații
– Lucrări de electrificare, care constau în înlocuirea totală a instalațiilor vechi și electrificarea altor grupe de linii, atât în port cât și în afara acestuia, ceea ce va crește considerabil capacitățile de transport electric, operarea și manevrabilitatea materialului rulant”, arată Nota de Fundamentare.
Rețeaua feroviară din portul Constanța asigură circulația unor volume mari de mărfuri între România și Europa de Est. Zona portului este împărțită în două zone funcționale, și anume zona de Nord și de Sud, deservită de șase (6) stații de cale ferată, furnizând infrastructura pentru manipularea mărfurilor în interiorul portului, mai arată Ministerul Transporturilor. Zona de Nord este deservită de trei (3) stații de cale ferată și un punct de oprire la Terminalul de petrol. Zona de Sud este deservită de trei (3) stații de cale ferată. În prezent, stațiile CF care deservesc Portul Constanța sunt: Constanța Port Zona A (CPZA), Constanța Port Zona B (CPZB), Constanța Port Mol V (CPMol 5) care fac parte din Portul Constanța Nord și Agigea Nord, H.m., Agigea Ecluză, Constanța Port Terminal FerryBoat (CPTerminal Ferry-Boat) care fac parte din Portul Constanța Sud. Un rol important pentru activitatea feroviară a Portului Constanța îl au stațiile c.f. Valul lui Traian și Palas cu rol de degrevare a grupelor de primire din stațiile c.f. din port de staționările mari ale trenurilor care așteaptă navele maritime să sosească la dane. Marele neajuns al acestora este că nu dispun de număr suficient de linii pentru toate trenurile care trebuie să aștepte să intre la fronturile de încărcare – descărcare de la dane.
Pentru reparațiile liniilor de tren din Portul Constanța, prioritatea I (35 din cele 99 de linii) CFR Infrastructură a semnat, în vară, contracte cu Arcada și Wiebe. Constructorul din Austria a anunțat pe 10 octombrie finalizarea lucrărilor, cu o lună înainte de termen.
