Ness Proiect Europe, companie de construcţii deţinută de Mihai Florian Vaida, va construi ansamblul de poduri peste Prut de la Ungheni, valoarea contractului ridicându-se la 151,68 milioane de lei (fără TVA), potrivit lui Cristian Pistol, directorul general al CNAIR.
„Ness Proiect Europe are la dispoziție 151,68 milioane de lei (fără TVA) și 24 de luni (6 luni proiectare și 18 luni execuție) pentru construcția podurilor, a drumului de legatură cu Autostrada A8 (TârguMureș – Iași – Ungheni) și a punctului de trecere a frontierei. Prin contractul finanțat din Fonduri Europene Nerambursabile (CEF) se va asigura o nouă legătură rutieră între România (județul Iași) și RepublicaMoldova (raionul Ungheni)”, se arată în mesajul transmite de Pistol pe pagina sa de Facebook.
Podurile vor avea o lungime de minimum 261,20 m (fiecare). Potrivit lui Pistol, contractul va putea fi semnat după expirarea perioadei de depunere a eventualelor contestații, respectiv după soluționarea acestora.
Reamintim că CNAIR a amânat de trei ori anunțul câștigătorului, după cum a scris Economedia
aici. Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu,
promitea că va desemna constructorul peste Prut de la Ungheni, parte din Autostrada Unirii (A8), „până la sfârșitul lunii mai”.
La contractul pentru Podul Ungheni au fost depuse trei oferte depuse de la constructori din România, Republica Moldova și Ucraina:
– Asocierea Automagistral Pivden SRL – SC Perfect Consult Europe SRL
– NESS PROIECT EUROPE S.R.L – Ofertant unic
– Comsales Grup SRL
Proiectul urmărește realizarea unei legături rutiere între România (județul Iași) și Republica Moldova (raionul Ungheni). Varianta de traseu avizată este formată dintr-un drum de legătură care va asigura conexiunea cu viitoarea Autostradă (A8) Târgu Mureș – Iași – Ungheni (km 96+140) și care va traversa râul Prut pe două poduri paralele cu lungimea de minim 261,2 m. Cele două poduri vor avea tablier mixt oțel-beton și grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulație). Durata pentru proiectarea și execuția lucrărilor este de 24 de luni din care: 6 luni perioada de proiectare și 18 luni perioada de execuție a lucrărilor. Valoarea estimată a contractului este de 156,26 milioane de lei (fără TVA) iar sursa de finanțare este asigurată prin Fonduri Europene Nerambursabile, CEF – Connecting Europe Facility”, anunța șeful CNAIR, Cristian Pistol. Proiectul podului peste Prut de la Ungheni face parte din ultima secțiune a Autostrăzii A 8, Târgu Neamț – Iași – Ungheni, mult întârziată în faza de studiu de fezabilitate și proiectare (Consitrans). Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.
Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:
– 261,20 m lungime pod nou peste Prut
– 2 benzi pe sens + trotuare
– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)
– 8 m lățime parte carosabilă
– 1 km lungime traseu
– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură
– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).
Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.”
Sursa Andrei Spânu
