Pachetul Mobilitate Militară : Comisia Europeană a aprobat o finanțare de 17 milioane Euro pentru Podul peste Prut de la Ungheni. Va fi primul pod cu 4 benzi între România și Republica Moldova

Pod Prut Ungheni A 8 Sursa Andrei Spânu

Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane Euro pentru construirea Podului peste Prut de la Ungheni, proiectul primului pod cu 4 benzi dintre România și Republica Moldova fiind inclus în Pachetul de Mobilitate Militară ,,CEF-T-2022-MILMOB — CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila- apărare”.

Proiectul Podului peste Prut de la Ungheni are o valoare totală de 33 de milioane de euro și o durată de realizare de 43 de luni. Licitația pentru proiectare și execuție ar urma să fie lansată la începutul anului viitor. Acordul de Mediu a fost emis în noiembrie, iar Guvernul urmează să aprobe indicatorii tehnico-economici, a transmis secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu : ,,Veste bună pentru Moldova de pe ambele maluri ale Prutului. A fost aprobată finanțarea pentru construcția Podului rutier Ungheni (RO) -Ungheni (MD), proiect depus de România în cadrul programului Mecanismul pentru Interconectarea Europei (Connecting Europe Facility CEF) în valoare de 16.486.604 euro. În scurt timp, urmează începerea procedurii de licitație pentru execuția lucrărilor.

Principalele caracteristici prevăzute sunt:

261,20 m lungime pod nou peste Prut

13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

8 m lățime parte carosabilă

1 km lungime traseu

4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor. Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane. Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova). Podul face parte din proiectul Autostrăzii A8 și va avea și punct de trecere a frontierei.” a anunțat secretarul de stat, Ionel Scrioșteanu. Acordul de Mediu pentru Podul Ungheni a fost emis pe 18 noiembrie 2022 după 7 ani de la primul proiect, explica atunci Cătălin Urtoi, consilierul Ministrului Sorin Grindeanu (detalii aici)

Însă problema Podului de la Ungheni este cauzată de întârzierea secțiunii Târgu-Neamț – Iași – Ungheni de pe Autostrada Unirii A8. În timp ce podul ar putea fi terminat în 2025-2026, conexiunea la Autostrada A8 încă este neclară, secțiunea din A8 neavând nici măcar traseul final aprobat. Etapa de proiectare are cel puțin șase luni întârziere, deci documentația tehnică va fi predată de-abia anul viitor. De aceea CNAIR trebuie să propună soluții pentru conexiunea podului la rețeaua existentă, cea mai apropiată legătură fiind la DN 28 în zona Tomești (la est de Iași).La rândul său, Adrian Covăsnianu, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor (mandatul Cătălin Drulă), a prezentat un calendar estimat al investiției. „Cu o istorie de circa 7 ani de zile, într-un final s-a obținut Acordul de Mediu pentru acest obiectiv strategic al Moldovei (Apusene și Răsăritene)!”, a spus el.

Pașii următori:

1. Avizarea Studiului de Fezabilitate în CTE CNAIR, CTE MT, Aviz Consiliu Interministerială de Avizare Lucrări Publice și apoi aprobarea Indicatorilor Tehnico-Economici prin HG.

2. Lansarea licitației de Proiectare și Execuție la finalul anului 2022

3. În scenariul pozitiv, la jumătatea anului 2023 se poate desemna antreprenorul.

4. În scenariul fără contestații, se poate realiza Proiectul Tehnic și obține Autorizația de Construire până la finele anului 2023.

5. În perioada 2024-2025 (conform SF execuția este estimată la 24 luni) se poate construi podul de 261,2 m lungime, drumul de circa 1 km lungime și construcțiile aferente punctului vamal.

6. În scenariul pozitiv, în anul 2026 podul este finalizat.Covăsnianu a mai precizat că, în 2015 Ministerul Transporturilor demara procedurile pentru un studiu de fezabilitate, însă proiectul a fost blocat între 2017 și 2020, procedurile fiind reluate în 2021.

Date tehnice: Pentru implementarea proiectului va fi adoptată următoarea soluţie: Poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton, grindă continuă cu înălţime variabilă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie). Lucrarea de artă va avea schema statică de grindă continuă cu trei deschideri de 70.00 m + 100.00 m + 70.00 m şi lungimea totală de 261.20 m. Structurile de pod vor fi dimensionate respectând normele in vigoare (Normele Europene). Pe fiecare pod aferent unui sens de circulaţie este asigurată o parte carosabilă de 8.00 m pentru două benzi de circulaţie şi un trotuar de 2.05 m pentru pietoni separat de partea carosabilă printr-un parapet de siguranţă metalic.Punct control trecere frontierăA fost proiectat un punct de control trecere frontieră care corespunde traficului rutier de perspectivă. Acesta se desfăşoară pe o lungime de circa 530 m si este prevăzut cu:– zonă de parcare şi cântare pentru autovehiculele de transport marfă;
– parcări pentru autoturisme – doar la ieşirea din ţară;
– spaţiu destinat verificării amănunţite a călătorilor (doar la intrarea in România);
– spaţiu închis, destinat verificării amănunţite a autoturismelor;
– spaţiu destinat verificării amănunţite a tirurilor (spaţiu inchis cu posibilitate de depozitare) şi Roboscan;Accesul în/din ţară se va face pe câte 7 benzi pentru fiecare sens de circulaţie:– 2 benzi destinate transportului de marfă (tiruri);
– 3 benzi destinate autoturismelor;
– 2 benzi destinate autocarelor.Integrarea rețelei rutiere a Republicii Moldova în rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T) este o prioritate majoră pentru Guvernul Republicii Moldova, fiind menționată în obiectivele specifice ale Strategiei de Transport și Logistică pentru anii 2013-2022, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 827 din 28.10.13, „Integrarea rețelei rutiere a Republicii Moldova în rețeaua europeană”. În scopul conexiunii rețelei rutiere a Republicii Moldova cu rețeaua rutieră a României care este parte integrantă a rețelei (TEN-T), au fost lansate proceduri pentru construcția podului rutier de frontieră între cele două state, proiect care va fi implementat sub supravegherea şi responsabilitatea generală a Guvernului Republicii Moldova şi Guvernului României, potrivit Acordului între cele două Guverne.

 

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: