Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Viitorul Guvern, care va fi format după alegerile din decembrie, va trebui să înghețe salariile bugetarilor, după ce datoria publică a României a depășit 50% din Produsul Intern Brut (PIB), arată un răspuns oficial transmis de Ministerul Finanțelor la întrebarea unui deputat. Guvernul ar putea da totuși derogare de la lege, pentru a evita o astfel de măsură nepopulară, așa cum a mai făcut și în trecut.
Cele mai recente date arată că datoria publică a României a ajuns la peste 51% din PIB, în lunile aprilie, mai și iunie. Ministerul Finanțelor nu a mai actualizat datele privind datoria publică, deși suntem deja la finalul lunii septembrie. Iar datoria externă a României a continuat să crească, majorându-se cu 10,2 miliarde lei în primele șapte luni, până la 180,3 miliarde euro, arată cele mai recente date publicate de Banca Națională a României (BNR).
Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că Guvernul trebuie să prezinte public un program pentru reducerea poverii și trebuie să înghețe cheltuielile cu salariile din sectorul public, când datoria publică trece de 50% din PIB.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Ministerul Finanțelor arată, într-un răspuns oficial, că vor trebui luate măsuri pentru îndreptarea situației și reducerea datoriei cel târziu în primul semestru din 2025, adică exact după alegerile care vor desemna un nou președinte și un nou Guvern în România.
„Conform celor mai recente date publicate de Eurostat în data de 22 iulie 2024, indicatorul ponderea datoriei publice conform metodologiei Uniunii Europene (UE) în PIB pentru sfârşitul trimestrului 1 al anului 2024 este de 51,6%. În aceste condiţii, devin aplicabile măsurile prevăzute la art.13 din Legea nr.69/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind depăşirea pragului de îndatorare de 50% din PIB, iar implementarea acestora trebuie realizată prin aprobarea unui act normativ cu putere de lege cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea pragului de datorie publică de 50% din PIB, respectiv în semestrul 1 al anului 2025”, este răspunsul Ministerului Finanțelor, semnat de secretarul de stat Alin-Marius Andrieș, la întrebările trimise de deputatul AUR George Simion.
Care sunt obligațiile Guvernului dacă datoria publică a României depășește pragul de 50% din PIB
Legea responsabilității fiscal-bugetare stabilește că, în cazul în care datoria publică depășește anumite praguri, Guvernul trebuie să vină cu o serie de măsuri.
Astfel, în cazul în care datoria publică depășește 50% din PIB, Guvernul trebuie să prezinte public și să aplice, în cel mai scurt timp, un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut. Programul va cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public, conform legii.
Legea responsabilității fiscal-bugetară stabilește o serie de praguri pentru datoria publică, care, dacă sunt depășite, vin cu o serie de măsuri de pus în practică de către Guvern, astfel:
- dacă datoria publică depășește 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din produsul intern brut: Ministerul Finanțelor Publice prezintă Guvernului un raport privind justificarea creșterii datoriei și prezintă propuneri pentru menținerea acestui indicator la un nivel sustenabil
- dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut, dar se situează sub 55% din produsul intern brut:
- Guvernul prezintă public și aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în produsul intern brut;
- programul cuprinde, fără a se limita la acestea, și măsuri care determină înghețarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public;
- dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut, dar se situează sub 60% din produsul intern brut:
- se iau toate măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 50% din produsul intern brut;
- Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public;
- dacă datoria publică depășește 60% din produsul intern brut:
- se aplică măsurile prevăzute dacă datoria publică depășește 55% din produsul intern brut;
- Guvernul inițiază și aplică un program de reducere a datoriei publice, astfel: datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an.
Deficitul mai mare antrenează împrumuturi și datorii mai mari
Datoria României a crescut accelerat ca sumă, în ultimii ani, în contextul unor deficite din ce mai în ce mai mari, pe fondul majorării continue de salarii și pensii. Aceste creșteri nu au putut fi susținute din creșteri ale veniturilor, așa că au fost necesare împrumuturi pentru a le plăti.
Iar Guvernul continuă să se împrumute pentru a finanța deficitul bugetar și pentru a refinanța datoria publică, ceea ce va majora și mai mult nivelul de îndatorare al României. Joi, România a împrumutat aproape 5 miliarde de euro de pe piețele externe, iar Guvernul se pregătește și să facă împrumuturi de tip Samurai.
Amintim că Guvernul a împrumutat în luna august 15,5 miliarde de lei, ceea ce duce împrumuturile pe întreg anul la 168 miliarde de lei. Asta înseamnă că Guvernul și-a acoperit, în cele 8 luni scurse din 2024, 93% din necesarul brut de finanțare subestimat din acest an, compus din deficitul bugetar subestimat (87 miliarde de lei) și plata datoriei ajunse la scadență în acest an (125 miliarde de lei, sumă neactualizată).
Având în vedere că Guvernul tocmai a majorat ținta de deficit la 7% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an, de la 5%, pe fondul ieșirii de sub control a cheltuielilor bugetare în anul electoral, sumele ce vor fi împrumutate până la final de an vor depăși 250 de miliarde de lei. Vorbim despre un necesar pentru deficit de circa 120 miliarde de lei + 130 miliarde de lei pentru plata datoriei scadente în acest an, la care se adaugă prefinanțarea pentru 2025, în valoare de circa 20-25 miliarde de lei.
În teorie, având în vedere faptul că Guvernul țintește un acord de reducere a deficitului bugetar la sub 3% din PIB pe un termen de 7 ani (reducere de cheltuieli de câte 0,74% din PIB în fiecare an din cei 7), Ministerul de Finanțe nu are motive să facă arierate foarte mari în final de 2024 care să mascheze mărimea reală a deficitului. Din contră, MF are tot interesul să împingă deficitul cât mai sus (6,9% ținta Comisiei Europene) în acest an pentru ca nivelul de plecare să ofere partidelor de la guvernare cât mai mult spațiu politic și fiscal.