România a împrumutat aproape 5 miliarde de euro de pe piețele externe

bani-euro-salariu-pexels-1024x592

România a împrumutat joi de pe piețele externe aproape 5 miliarde de euro, printr-o emisiune de obligațiuni în 3 părți, anunță Bloomberg.

Ofertele s-au ridicat la 7,2 miliarde de euro pentru prima emisiune, în euro, pe 7 ani, de 2,3 miliarde de euro pentru a doua emisiune, în euro, pe 20 de ani, și de 8,5 miliarde de dolari pentru a treia emisiune, în dolari, pe 7 ani.

Știrea inițială

Guvernul a ieșit joi să împrumute bani de pe piețele externe, prin două emisiuni în euro și una în dolari, pentru a finanța deficitul, pentru a răscumpăra datoria publică și pentru a gestiona pasivul, conform informațiilor Bloomberg consultate de Economedia.

Un împrumut este în euro, pe 7 ani, altul este în euro pe 20 de ani, iar celălalt în dolari pe 7 ani.

Aranjori ai emisiunii sunt Citi, GS (B&D), ING, HSBC, JP Morgan și Societe Generale.

Miercuri, tot Bloomberg anunța că România se pregătește să iasă să vândă obligațiuni Samurai, pentru a se finanța. Astfel, România a mandatat Daiwa, Mizuho, Nomura și SMBC Nikko ca Joint Lead Managers, și a depus o Declarație de Înregistrare a Valorilor Mobiliare pentru o potențială tranzacție Samurai senior pe 3 ani, 5 ani, 7 ani, 10 ani, 15 ani și 20 ani. Se așteaptă ca tranzacția să fie lansată în viitorul apropiat, în funcție de condițiile pieței, și va fi emisă în cadrul obligațiunilor suverane verzi ale României, conform informațiilor de la o persoană familiarizată cu subiectul care a cerut să nu fie identificată.

România intenționa să vândă obligațiuni Samurai de anul trecut, pentru a finanța un deficit bugetar mai mare, dar a întârziat cu cadrul pentru obligațiunile verzi, care este important și pentru obligațiunile Samurai.

Amintim că Guvernul a împrumutat în luna august 15,5 miliarde de lei, ceea ce duce împrumuturile pe întreg anul la 168 miliarde de lei. Asta înseamnă că Guvernul și-a acoperit, în cele 8 luni scurse din 2024, 93% din necesarul brut de finanțare subestimat din acest an, compus din deficitul bugetar subestimat (87 miliarde de lei) și plata datoriei ajunse la scadență în acest an (125 miliarde de lei, sumă neactualizată).

Având în vedere că Guvernul vrea să majoreze ținta de deficit la 7% din Produsul Intern Brut (PIB) în acest an, de la 5%, pe fondul ieșirii de sub control a cheltuielilor bugetare în anul electoral, sumele ce vor fi împrumutate până la final de an vor depăși 250 de miliarde de lei. Vorbim despre un necesar pentru deficit de circa 120 miliarde de lei + 130 miliarde de lei pentru plata datoriei scadente în acest an, la care se adaugă prefinanțarea pentru 2025, în valoare de circa 20-25 miliarde de lei.

În teorie, având în vedere faptul că Guvernul țintește un acord de reducere a deficitului bugetar la sub 3% din PIB pe un termen de 7 ani (reducere de cheltuieli de câte 0,74% din PIB în fiecare an din cei 7), Ministerul de Finanțe nu are motive să facă arierate foarte mari în final de 2024 care să mascheze mărimea reală a deficitului. Din contră, MF are tot interesul să împingă deficitul cât mai sus (6,9% ținta Comisiei Europene) în acest an pentru ca nivelul de plecare să ofere partidelor de la guvernare cât mai mult spațiu politic și fiscal.

Valoarea de 168 miliarde de lei a împrumuturilor din acest an include credite de dezvoltare de la instituții internaționale precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) sau Banca Mondială, precum și finanțările atrase de Guvern de la populația României prin programele Tezaur și Fidelis. Nu sunt avute în vedere operațiuni de preschimbare realizate de Ministerul Finanțelor.

Citește analiza integrală AICI.

Citește și:

România a ajuns să cheltuie pe dobânzile la împrumuturi cât pe subvenții, compensarea facturilor, bursele elevilor și susținerea cultelor religioase la un loc: aproape 22 de miliarde de lei în doar șapte luni

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: